Decizie importantă pentru străinii din România. Se alocă mai mulţi bani şi se îmbunătăţesc condiţiile de azil

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor. Acest proiect prevede să se instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de  întreținere.

Pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 lei. Aceste valori vor fi aprobate ulterior printr-un alt act normativ.

Măsura are în vedere faptul că solicitanții de azil sunt cetățeni străini care din cauza persecuțiilor suferite în țara de origine, pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinie politică, apartenență la un grup social, solicită protecția altui stat. Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forțat, în marea lor majoritate, se află într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiții decente de cazare şi întreținere în conformitate cu normele Uniunii Europene.

De asemenea, prin acest proiect se vrea posibilitatea ca în cazul depășirii capacității de cazare în spațiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitanții de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spații de locuit. Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de 1,08 ISR (indicator social de referință. În anul 2015 ISR este în sumă de 500 de lei) și va fi acordat pentru maximum 12 luni.

Guvernul este de acord să se reglementeze condițiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanților de protecție internațională de a beneficia de programele naționale de sănătate, de a avea acces la piața forței de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă precum şi de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.

Prin acestă decizie, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va avea posibilitatea să folosească servicii specializate furnizate de interpreți şi traducători, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti. De exemplu, în cazul unui solicitant de azil minor neînsoțit se va putea apela la expertiza medico-legală de evaluare a vârstei, care se va efectua cu respectarea demnității individuale a minorului și utilizându-se metodele cele mai puțin invazive.

Anterior efectuării expertizei medico-legale, solicitantul de azil minor neînsoțit și reprezentantul său legal (desemnat de autorități în cel mai scurt timp de la sosirea acestuia în țară) vor fi informați cu privire la modalitățile acestei proceduri sau, în cazul unui eventual refuz, cu efectele pe care le implică această decizie.

De asemenea, proiectul de lege mai cuprinde o serie de prevederi între care:

• stabileşte obligația IGI de informare a minorului neînsoțit care solicită azil în România cu privire la numirea reprezentantului său legal. În această privință este adaptat actualul cadru normativ reprezentat de Legea nr.122/2006, în sensul că această obligație subzistă inclusiv pe perioada derulării procedurii primei țări de azil, a procedurii țării terțe sigure şi a procedurii țării terțe europene sigure, concepte nou introduse prin proiectul de lege;
• reglementează expres faptul că o cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv;
• stabileşte obligația de atribuire a unui cod numeric personal tuturor solicitanților de protecție internațională, astfel încât aceştia să beneficieze de condițiile de primire prevăzute de Legea nr.122/2006, o astfel de reglementare fiind stabilită, în prezent, cu titlu facultativ;
• reglementarea expresă a posibilității ca reprezentanța din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) să poată avea acces la documentele existente în dosarul străinului care a solicitat protecție internațională. Acest drept decurge din misiunea UNHCR de supraveghere pe care i-o conferă articolul 35 din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, document la care România a aderat prin Legea nr.46/1991;
• în vederea asigurării depline a dreptului la apărare, sunt instituite măsuri privind accesul la informații procedurale şi la sistemul aferent, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă;
• va fi reglementată situația exceptării de la procedura accelerată şi de la procedura la frontieră a cererilor de azil depuse de solicitanți cu necesități procedurale speciale (din categoria persoanelor vulnerabile);
• o secțiune a proiectului de lege se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanților de protecție internațională. Unul dintre elemenele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanților de protecție internațională în spații închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile.

Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situații: o pentru verificarea identității declarate;

• o pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecție internațională, care nu ar putea fi obținute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului;

• o la solicitarea uneia din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale din care rezultă că solicitantul de protecție internațională prezintă pericol pentru securitatea națională.

Această măsură reflectă necesitatea justificată a statului de a stabili dacă persoana este un solicitant de azil care are nevoie de protecție internațională sau că persoana în cauză constituie o amenințare la adresa securității naționale. Pentru asigurarea managementului spațiilor închise pentru cazarea solicitanților de protecție internațională cu respectarea drepturilor procedurale şi standardelor impuse de legislația națională şi internațională în materie, se are în vedere, în perioada 2016-2018, amenajarea, în incinta actuală a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, a spațiilor închise special amenajate, dotarea lor specifică și asigurarea personalului necesar.

În următoarea etapă, începând cu 2019, se are în vedere construirea și dotarea de noi centre.

Proiectul de lege include măsuri pentru crearea cadrului normativ necesar asigurării unei mai mari transparențe în ceea ce priveşte beneficiul condițiilor de primire, în sensul instituirii posibilității monitorizării, de către organizații şi organisme neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul migrației sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiții.

ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri şi cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficiențe vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere adaptarea condițiilor de primire a solicitanților în scopul respectării angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de aliniere la standardele europene în materie de azil şi de a contribui, în egală măsură, la dezvoltarea sistemului european comun de azil.