Decizie majoră pentru „penalii” României. Instanța urmează să se pronunțe

Săptămâna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis în urma sesizării Curții de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european.

Astfel, în baza unei decizii din mai 2022 a Curții Constituționale privind aplicarea retroactivă a prescripției au fost închise mii de dosare penale, hotărârea a determinat un val de achitări.

CJUE a mai precizat că „instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată” decizia instanței supreme privind prescripția, „în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor deciziilor Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni”.

Astfel, la o săptămână după, luni, 31 iulie, Parchetul General a trimis o sesizare Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru ca Instanța Supremă să se pronunțe asupra prescripției.

Alte articole

Emil Grădinescu, reacţie ironică după ce a aflat că CSA Steaua vrea să-l dea în judecată. „O să fug din ţară în Grecia sau Italia!”

Un elev din Iași a reușit anularea notei 1 la Educație Muzicală în instanță. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Vaslui

Controverse legate de decizia CJUE

Parchetul a utilizat ca pretext introducerea unei căi extraordinare de atac – recursul în casaţie – într-un dosar în care fostul primar din Năvodari, Matei Nicolae, a fost judecat pentru retrocedări ilegale de terenuri la malul Mării Negre, cu un prejudiciu de 25 milioane euro. La instanţa de fond, fostul edil primise o condamnare de 9 ani închisoare, însă dosarul a fost închis la apel de Instanţa supremă, pe motiv că faptele s-au prescris.

„În cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în casaţie împotriva deciziei nr.237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în apel în dosarul nr.3743/2/2015 privind mai mulţi inculpaţi şi având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014.

Având în vedere multiplele opinii juridice exprimate în spaţiul public şi pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a fost formulată şi o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, a transmis luni Parchetul General, într-un comunicat de presă.