Decizie post-mortem. ICCJ: Regizorul Cornel Todea NU a colaborat cu Securitatea

Astfel, prin decizia nr. 1736 din 26.02.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins acţiunea CNSAS, ca fiind neîntemeiată, hotărârea fiind irevocabilă.

„În urma unei campanii susţinute de defăimare publică, regizorul Cornel Todea a fost acuzat, în 2008, că ar fi fost colaborator al Securităţii. La vârsta de 14 ani, Cornel Todea a fost obligat să semneze un angajament cu organele Securităţii statului de atunci. Nu a respectat niciodată acest angajament, motiv pentru care a fost nevoit să abandoneze liceul şi mai apoi a făcut închisoare. De asemenea, pe numele regizorului Cornel Todea s-au deschis două dosare de urmărire informativă cu nume de cod «Regizorul» şi «Tudor», dosare care au fost active până în decembrie 1989. Astfel i-au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale„, se arată în acelaşi comunicat.

În noiembrie 2011, Cornel Todea a primit verdictul de colaborator al Securităţii din partea CNSAS. El ar fi colaborat sub numele de cod „Cucu” şi „Cornescu” şi ar fi furnizat Securităţii informaţii cu privire la mai mulţi oameni de televiziune, printre care Dan Jelescu, Mihai Constantinescu, Mircea Constantinescu, Valentin Plătăreanu, Petre Hîrjovschi, Eva Dragomir, Anatol Cavlescu, Anton Iordache, Doru Segal şi Mirel Ilieşu. În dosarul CNSAS se preciza că Todea ar fi fost „turnător” încă de la vârsta de 15 ani, relaţia cu Securitatea a fostului director al Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti începând în 1950. Elevul Todea ar fi semnat un angajament „pentru acoperirea informativă a colegilor de clasă”.

În dosarul regizorului se mai arăta că acesta a continuat să furnizeze Securităţii informaţii atât în perioada studenţiei, cât şi în perioada în care a activat ca asistent la Institutul de Teatru. Atunci, Cornel Todea semna notele informative cu iniţialele „C.T.”, „T.C.” sau „Cornescu”, potrivit documentelor din dosar.

„Copil fiind m-am visat erou, plin de curaj, drept, justiţiar, model fiind părinţii mei. Visul meu a eşuat. Astăzi este greu să-mi explic spaimele, laşităţile, compromisurile, schizoidia existenţei mele. «Colaborator» silit am încercat să nu fac rău nimănui. Că am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez„, scria Cornel Todea în recursul înaintat Curţii de Apel Bucureşti, după verdictul primit.

Cornel Todea s-a născut pe 18 noiembrie 1935, la Cluj, şi a murit la sfârşitul lunii august 2012.

Între anii 1954 – 1959, Cornel Todea a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie „I. L. Caragiale”, Facultatea de Teatru, specializarea Regie. De asemenea, el era doctor în Arte.

Printre spectacolele montate de Cornel Todea la Teatrul „Ion Creangă” se numără: „Cărăbuşii”, după o povestire de Stanislaw Ignacy Witkiewicz (care a avut premiera pe 1 octombrie 2011); „Un lup, o capră şi trei iezi”, scenariu de Monica Patriciu după Ion Creangă (premiera pe 10 octombrie 2009); „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” (premiera pe 6 octombrie 2007); „Harap Alb”, după Ion Creangă (premiera pe 14 mai 2005), „Pinocchio”, după Carlo Collodi (premiera pe 14 februarie 2003).

În perioada 1960 – 1987, Cornel Todea a fost regizor artistic de televiziune, între anii 1969 – 1971 a fost director al Redacţiei Teatru-Film din TVR, iar între 1987 şi 1990 a fost regizor şi director al Teatrului „Ion Creangă”. În perioada 1990 – 1991 a fost regizor artistic în Televiziunea Română.

Cornel Todea a fost manager al Teatrului „Ion Creangă” începând din 1991 până la decesul său.

De asemenea, în perioada 1959 – 2007, Todea a fost cadru didactic la Universitatea Naţională de Teatru şi Film (profesor asociat la catedra de Regie Teatru), iar între 2000 şi 2008 a fost vicepreşedinte executiv al UNITER (Uniunea Teatrală din România).

Cornel Todea a fost membru al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România şi al Uniunii Cineaştilor din România.

Activitatea sa în teatru a inclus peste 50 de piese puse în scenă la Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Naţional Iaşi, Teatrul Naţional Cluj, Teatrul Naţional Craiova, teatre din Bucureşti (Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara, Teatrul „Ion Creangă”), Teatrul din Piatra Neamţ, Teatrul din Constanţa.

În televiziune, Todea a semnat regia pentru peste 200 de spectacole de teatru-TV, emisiuni muzicale, programe de divertisment, filme artistice şi documentare la TVR. Din 2004, el a moderat emisiunea săptămânală ”Cafeneaua Literar-Artistică” la Radio România Cultural.

A jucat în filmul „Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983) şi a regizat mai multe lungmetraje printre care: „Prinţul negru” (1988), „Iată femeia pe care o iubesc” (1981), „Dragostea mea călătoare” (1980), „Singur printre prieteni” (1979), „Comoara din Carpaţi” (1975), „Adio, dragă Nela” (1972).

De asemenea, Cornel Todea a semnat regia a numeroase filme de televiziune, între care: „Totul e un joc?” (1998), „Trei surori” (1994), „Preţul succesului” (1977) „A doua linie” (1976), „Samy” (1970), „Noul locatar” (1968), „Om de treabă” (1968), „Interpretări la cleptomanie” (1967), „Neguţătorul de ochelari” (1967), „Moartea Bessiei Smith” (1966)

Pentru activitatea sa, Cornel Todea a primit numeroase premii, între care: premiul UNITER pentru teatru TV pentru piesa „Totul e un Joc” (1998), premiul naţional pentru spectacolul „Pinocchio” acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2003), premiul pentru cel mai bun spectacol acordat la Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii 100, 1.000, 1.000.000 de Poveşti, ediţia I, pentru spectacolul „Harap Alb” (2005), premiul UNITER pentru teatru pentru copii (2006), premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii la Festivalul „Magic Curtain” din Bulgaria, pentru spectacolul „Pinocchio” (2009) şi premiul de excelenţă acordat de Municipiul Bucureşti pentru Artele Spectacolului (2009). Cornel Todea era şi un susţinător al tinerelor talente, el fiind, începând din 1998, director artistic al Galei Tânărului Actor HOP, organizată de UNITER.

Todea a fost decorat cu Ordinul ”Serviciu Credincios” în grad de Cavaler pentru activitatea din teatru.