Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat deja vineri, că Alianța are trei noi planuri regionale, menite să „contracareze cele două amenințări principale la adresa Alianței noastre: Rusia și terorismul”. Unul dintre acestea vizează Marea Mediterană și Marea Neagră.
Înainte de Summitul de la Vilnius, Stoltenberg a avertizat că Alianța va continua să apere „fiecare centimetru al Ucrainei”, fără niciun fel de compromisuri față de Rusia.
În prezent, pe teritoriul României se află peste 5.000 de militari NATO. Numărul acestora ar putea ajunge la 10.000, în urma Summitului.
România are un rol crucial la nivelul NATO, datorită poziției de apărare a Flancului Estic, din care mai fac parte Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. Țara noastră este cea mai importantă „piesă” de apărare din Flancul Estic, după Polonia.
Rămâne de văzut ce vor decide statele membre cu privire la aderarea Ucrainei și a Suediei la NATO. Cert este că nu toate statele membre sunt de acord, în orice condiții.
De exemplu, Ankara va sprijini aderarea Suediei în NATO dacă Bruxellesul va redeschide negocierile pentru aderarea Turciei la UE, a declarat luni, 10 iulie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
„Deschideţi mai întâi calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană şi apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am deschis calea pentru Finlanda”, a declarat Erdogan, în ajunul Summitului anual al NATO, organizat la Vilnius.
Eventuala aderare a Ucrainei la NATO va crea mari turbulențe, a avertizat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. Rusia deja pregătește următoarea mutare.
„Aderarea Ucrainei la NATO ar avea consecinţe foarte, foarte negative aspra întregii arhitecturi a securităţii europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului,.
„Ea ar constitui de asemenea o ameninţare absolută pentru ţara noastră, ceea ce va necesita o reacţie clară şi fermă din partea noastră”, a adăugat Peskov.