Decretul antiimigraţie emis de Trump, atacat în justiţie de Facebook, Google şi peste 150 de companii

Peste 150 de companii americane, în special din sectorul tehnologic, între care unele celebre precum Facebook, Google și Microsoft, au luat din nou poziție miercuri într-un document judiciar împotriva politicii antiimigrație a lui Donald Trump, relatează France Presse.

Ordinul executiv revizuit semnat la începutul lunii martie de președintele american, la fel ca și prima versiune emisă la sfârșitul lunii ianuarie, „provoacă daune substanțiale întreprinderilor americane, salariaților lor și întregii economii”, afirmă acest document, transmis unei Curți de Apel din Virginia (estul SUA).

Această instanță trebuie să decidă asupra legalității ordinului care are scopul să interzică intrarea refugiaților și cetățenilor din șase țări musulmane, dar care constituie obiectul unei confruntări judiciare. Un judecător federal din Hawaii a blocat chiar aplicarea sa în cursul lunii martie.

Scrisoarea companiilor aduce un sprijin oficial oponenților decretului, amintind în special că SUA sunt o „națiune de imigranți” și evocând contribuția acestora în viața economică, politică, culturală și sportivă a țării.

Alte articole

Care este adevărata strategie din spatele anunțului de armistițiu, făcut brusc de Putin

CTP îl desființează pe Donald Trump, după ce președintele american a amenințat că se retrage din negocierile pentru Ucraina: „În anii `50, în România, americă era denumirea unei pânze de bumbac ieftină și proastă”

Aceasta afirmă de asemenea că decretul afectează capacitatea întreprinderilor americane de a concura pe scena internațională și a recruta salariați talentați și îndeamnă multinaționalele să se instaleze în afara Statelor Unite. Documentul cuprinde în total 162 de semnături, potrivit Agerpres.

Se regăsesc aici numeroase companii din domeniul tehnologiei de diferite mărimi, printre care actori istorici în sector precum Intel, Hewlett Packard Enterprise, eBay, Yahoo!, Netflix, societățile miliardarului Elon Musk, SpaceX și Tesla sau cele ale lui Jack Dorsey, Square și Twitter, precum și alte numeroase create de curând (startup-uri) precum Airbnb, Fibit, GoPro, Pinterest, Snap, Uber…

Lista cuprinde de asemenea câteva companii care nu fac parte din sectorul tehnologic, precum cea specializată în iaurturi Chobani.

Sectorul tehnologiilor a luat deja poziție în mod hotărât la începutul anului împotriva primei versiuni a decretului, fiind îngrijorat de consecințele imediate ale precedentului pe care l-ar putea crea pentru un domeniu ce se bazează enorm pe talente străine.

Noua ofensivă intervine a doua zi după semnarea de către Donald Trump a unui nou ordin executiv ce vizează de această dată reformarea atribuirii vizelor preferate de sectorul tehnologic, între care celebrele vize de tipul H-1B, permise de lucru destinate savanților, inginerilor și programatorilor informatici, care constituie în special o cale de acces pentru mulți specialiști indieni atrași de Silicon Valley. Statele Unite eliberează circa 85.000 de astfel de vize anual.