Dintre cei 14.000 de utilizatori, câteva mii au trimis în timp real date despre prezenţa la vot, dar şi date despre câţi români au votat pentru sau împotriva suspendării. În ziua referendumului, cei 14.000 de utilizatori ai sistemului USL au primit şi indicaţii de la Liviu Dragnea prin care acesta le spunea cum să mărească prezenţa la secţiile de votare. Sistemul controlat de liderul PSD avea încorporată şi o hartă interactivă care prezenta în timp real rezultatele prezenţei la vot de la fiecare secţie de vot. La sistem erau conectaţi şi alţi lideri ai PSD sau PNL care urmăreau evoluţia referendumului judeţ cu judeţ.
Sistemul informatic al PSD
Procurorii DNA îl acuză pe Liviu Dragnea că a constituit un sistem naţional de fraudare a referendumului. În comunicatul DNA prin care anunţă începerea urmării penale împotriva lui Dragnea, procurorii spun că liderul PSD a „obţinut pe căi ilicite informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare”.
Potrivit informaţiilor obţinute de gândul, coloana vertebrală a operaţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea a fost sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center. Sistemul a fost conceput pe trei paliere, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile. Aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: o informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din ficare secţie de votare. În sistem au fost înregistrate peste 4.000 de mesaje care conţineau date legate de voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.
Un al doilea palier al sistemului informatic era creat special pentru liderii partidului care coordonau activitatea în judeţe. Aceştia primeau informaţiile legate de prezenţa pe fiecare secţie şi despre cum s-a votat. Aceştia aveau conturi speciale cu care se logau în sistem şi puteau verifica datele sau le puteau introduce chiar ei, manual, în sistem. De asemenea, exista o secţiune specială unde liderii partidului puteau comunica între ei. Printre cei care aveau acces în acest sistem se numără Marian Oprişan, Ecaterina Andronescu, Nicuşor Constantinescu, Relu Fenechiu, Robert Negoiţă, dar şi alţi lideri.
Al treilea palier, în vârful piramidei, era sistemul de comandă unde acţiona Liviu Dragnea.
Contactată de „Gândul”, Ecaterina Andronescu a declarat că ea, personal, nu a utilizat sistemul informatic al lui Dragnea. „Eu nu l-am folosit. Nici nu ştiam că avea o componentă destinată liderilor partidului prin care să poată să urmărească prezenţa din secţiile de votare”, a declarat Ecaterina Andronescu.
Nicuşor Constantinescu: „Sistemul a fost folosit în toate judeţele. Blaga a folosit direct STS-ul”
Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi prim-vicepreşedinte al PSD Constanţa, a declarat, pentru „Gândul”, că sistemul informatic a fost utilizat în toate judeţele, dar numai pentru a monitoriza prezenţa la vot. „Astfel de sisteme au fost utilizate la toate rundele de alegeri de către toate partidele politice. Prin aceste sistem se monitoriza prin sms numărul participanţilor la vot, dar nu modul în care au votat. La noi în toate judeţe s-a folosit acest sistem. Nu numai PSD a făcut asta, şi PDL a folosit. Una este monitorizarea participării la vot. Un partid trebuie să facă asta. În funcţie de participare acţionezi. Spre exemplu, dacă vezi că prezenţa la o secţie e mai mică, atunci mobilizezi mai bine simpatizanţii, membrii să cheme lumea la vot. Nu e nici un secret de stat asta „, a declarat Nicuşor Constantinescu, pentru „Gândul”. Liderul PSD a declarat că nu a fost chemat încă la DNA, dar că împreună cu alţi 1000 de membri şi simpatizanţi PSD s-au autodenunţat la DNA.
Constantinescu spune că prin sistemul lui Dragnea nu au fost transmise date despre modul în care s-a votat la refrendum. Preşedintele CJ Constanţa l-a acuzat pe Vasile Blaga de abuz în serviciu, argumentând că acesta folosit cu ocazia altor runde de alegeri STS-ul pentru a monitoriza prezenţa la vot. „Sunt minciuni sfruntate ale poliţiei politice de tip KGB a lui Băsescu. Cum să se transmită modul în care a votat cineva? O astfel de afirmaţie aberantă trebuie şi probată. La nu s-a transmis decât prezenţa la vot. Când era Blaga ministru de Interne el coordona un astfel de sistem direct prin STS. Este mult mai grav pentru că au folosit un sistem naţional nu unul privat. Noi am plătit aceste servicii către opratori. Ce a făcut Blaga că a folosit un sistem al statului acela este un abuz în serviciu. Nu poţi să foloseşti STS-ul pentru că tu ca PDL eşti la guvernare”, a declarat Nicuşor Constantinescu
Relu Fenechiu, Marian Oprişan şi Robert Negoiţă nu au răspuns solicitărilor „Gândul” de a-şi prezenta punctul de vedere.
Cum funcţiona palierul unu: Call Center cu 14.000 de utilizatori
Sistemul folosit de Dragnea a fost pus în funcţiune încă din perioda alegerilor locale. Fiecare din cei 14.000 de utilizatori se înscriau în sistem prin trimiterea unui sms. Mesajul SMS era transmis la numărul 1855. Astfel era creată o bază de date cu numărul de telefon al celui care raporta datele, dar şi cu secţia din care raporta. În ziua refrendumului, aceştia au fost înştiinţaţi prin mesaje că trebuie să raporteze separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.
„Număraţi cu atenţie şi curaj”
Spre exemplu, dacă un utilizator transmitea doar voturile DA, primea automat un mesaj: „Nu aţi transmis voturile NU”. Pe 29 iulie, utilizatorii au primit mesaje semnate de Liviu Dragnea care conţineau instrucţiuni. În principal, li se spunea că trebuie să meargă după alegătorii care nu s-au prezentat la vot şi să îi aducă de acasă. Spre exemplu, unul din mesajele trimise cu câteva ore înainte închiderii urnelor spunea că în fiecare secţie trebuie să fie prezenţi 30 de militanţi ai partidului care să aducă fiecare câte zece alegători. Potrivit informaţiilor gândul, unul din SMS-urile semnate de Liviu Dragnea şi primite de toţi cei 14.000 de utilizatori după închiderea urnelor ar fi sunat cam aşa „Număraţi cu atenţie şi curaj”.
„Mergeţi după ei, nu aşteptaţi să vină ei la urne”
Un alt mesaj trimis de Dragnea către cei 14.000 de reprezentanţi din secţiile de vot spunea că toţi cei care se află în afara secţiilor de vot după închiderea procesului să fie consideraţi ca şi cum s-ar afla în interiorul secţiilor şi să li se permită să voteze. Legea spune că doar cei aflaţi în interiorul secţiei pot vota după ora închiderii procesului de votare. Printr-un alt mesaj semnat de Dragnea, militanţii partidului erau instruiţi să aducă la urne alegătorii care nu s-au prezentat la vot: „Să meargă la cetăţeni acasă. Nu trebuie să îi aştepte la urne”.
Cum funcţiona palierul doi: hartă interactivă, prezenţă afişată în timp real şi lideri ai partidului, useri VIP
Liderii judeţeni aveau acces în sistem, dar şi ei primeau indicaţii de la Liviu Dragnea. Pe 29 iulie, aceştia au primit 7 SMS-uri în care li se explica metodologia de lucru. În principal, erau înformaţi că pe parcursul zilei vor primi date despre prezenţa la vot, că echipele PSD vor sta în secţii până la finalizarea votului, că în secţiile care au prezenţă slabă trebuie să intervină pentru a creşte procentul, că activiştii partidului nu trebuie să aştepte lumea la vot, ci ei trebuie să meargă după votanţi, iar că cei din secţii trebuie să întocmească liste cu cei care nu au mers la vot.
Palierul doi al sistemului avea acces la baza da date care avea şi o prezentare grafică. Practic, a fost realizată o hartă interactivă prin care, printr-un simplu click, liderii partidului puteau vizualiza prezenţa la vot pe judeţ, pe oraş sau chiar şi în fiecare secţie de vot. De asemenea, palierul doi al sistemului avea acces în sistem şi puteau chiar ei să introducă datele privind prezenţa.
De ce este ilegala transmiterea rezultatelor din secţie
Referendumul a fost organizat în baza legii 3/2000 care spune că violarea secretului votului este o infracţiune. „Violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani”, precizează articolul 53 al legii 3/2000. Legea spune că şi tentativa de violare a secretului votului se pedepseşte. Acest paragraf se aplică în cazul nostru pentru că în sistemul informatic folosit de Dragnea au fost înregistrate date exacte despre câte voturi DA şi NU au fost exprimate în secţiile de votare. Cum au fost obţinute aceste date este un aspect care este încă cercetat.
De ce transmiterea datelor privind prezenţa la vot ar reprezenta o încălcare a legii
Potrivit specialiştilor în drept, transmiterea datelor privind prezenţa în secţiile de vot în afara celor transmise către BEC ar reprezenta o încălcare a legii. Un astfel de argument este oferit de către legea 3/2000 care, la articolul 17, spune că operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Articolul 13 al legii 35/2008 spune la aliniatul 3 că „membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz”.
Un alt aspect este şi faptul că prezenţa la vot dintr-o secţie nu este inclusă pe lista informaţiilor publice pe care un funcţionar public sau o persoană care „exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat” o poate transmite unei alte părţi . Este adevărat că Biroul Electoral Central transmite public prezenţa la vot dar această informaţie este transmisă într-un cadru reglementat. La referendum, BEC a emis o hotărâre prin care statuează în mod clar procedura de transmitere a datelor necesare pentru realizarea prezenţei la vot în timpul procesului de votare.
La referendum a fost constituit un eşantion de aproximativ 2.800 de secţii de votare care transmiteau către BEC prezenţa. Numai aceste secţii de votare aveau dreptul să transmită datele legate de prezenţă, de altfel preşedinţii de secţii erau cei care transmiteau prezenţa la vot utilizând telefoane primite de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Pe 6 septembrie, DNA a transmis într-un comunicat public că a început urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea în dosarul referendumului. Secretarul General al PSD este acuzat de mită electorală, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi violarea secretului votului. „Liviu Dragnea a constituit un sistem naţional de influenţă pentru fraudarea referendumului”, spune DNA în comunicatul transmis. Procurorii îl mai acuză pe Dragnea şi de instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
Procurorii mai spun că Dragnea şi-a folosit influenţa de şef de partid pentru a obţine o prezenţă minimă de 60% la referendum. Procurorii spun că Dragnea a utilizat un sistem informatic prin care a încercat să mărească artificial numărul de votanţi. DNA spune că la referendum au votat şi minori.
Apărarea lui Dragnea: Este un dosar politic
Liviu Dragnea nu a răspuns solicitărilor „Gândul” de a-şi prezenta punctul de vedere. Dragnea a fost prezent la DNA de două ori. Liderul PSD a declarat că este victima unui dosar politic şi nu este vinovat de niciuna din infracţiunile invocate de procurorii DNA. „Toate acuzaţiile sunt nefondate. Nu am făcut absolut nimic ilegal în această campanile. Ceea ce am făcut noi au făcut toate partidele şi fac tot timpul, pentru că fiecare partid are dreptul legal să primească informaţii cu ceea ce se întâmplă de la membrii săi”, a declarat Dragnea pe 6 septembrie.
Pe 19 septembrie Dragnea a mai fost chemat odată la DNA unde a depus un memoriu în care îşi formulează apărarea faţă de acuzaţiile procurorilor. „Repet ce am spus la început, dacă se analizează activitatea mea politică în cadrul unei campanii electorale consider că este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, funcţionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice să fie considerate sau să poată fi interpretate ca nişte fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos şi cred că ar trebui să modificăm legea partidelor”, a mai declarat Dragnea.