Dependenţa de jocuri video, inclusă de OMS pe lista afecţiunilor mintale

Tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video („Gaming disorder”) au fost incluse în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), care reprezintă prima actualizare globală a acestei nomenclaturi de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.

„După ce am consultat experţi din lumea întreagă şi am examinat literatura de specialitate într-o manieră exhaustivă, am decis că această tulburare ar trebui să fie adaugată” pe această listă, a declarat pentru AFP directorul departamentului de Sănătate mintală şi de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena.

OMS a publicat în ianuarie o definiţie a acestei tulburări, anunţând că ea urma să fie recunoscută în mod oficial drept o maladie.

Definiţia actuală pentru „gaming disorder” precizează că această afecţiune reprezintă „un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline”, care se caracterizează printr-o „pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi, până la punctul în care acesta prevalează în faţa altor centre de interes şi activităţi cotidiene, şi prin continuarea şi creşterea activităţii jocului, în ciuda apariţiei consecinţelor negative”.

Alte articole

Avertisment pentru întreaga lume: OMS anunţă că ar putea urma o pandemie mai mortală decât cea de Covid

După ce a rămas văduvă, bunica Maria a devenit un gamer înrăit: „Când jucam, parcă nici durerea nu mai era așa mare”. Un nepot a fost cel care i-a pus prima dată mouse-ul în mână

Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem trebuie să aibă consecinţe asupra „activităţilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale” şi „în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puţin 12 luni”.

„Persoana diagnosticată cu gaming disorder se joacă atât de mult încât alte centre de interes şi activităţi sunt neglijate, inclusiv somnul şi odihna”, a explicat Shekhar Saxena.

În presă au fost descrise numeroase cazuri de jucători compulsivi care erau incapabili să se desprindă de computerele, smartphone-urile şi consolele lor de jocuri video, încât erau pe punctul de a renunţa la orice formă de viaţă socială şi de a-şi periclita sănătatea mintală şi fizică.

Aproximativ 2,5 miliarde de persoane din lumea întreagă obişnuiesc să se joace cu ajutorul unor jocuri video. Însă gaming disorder afectează „doar o mică minoritate”, a subliniat acelaşi reprezentant al OMS, reamintind că „experţii instituţiei nu spun că orice obişnuinţă de a te juca cu ajutorul jocurilor video este o patologie.”