„Plecând de la o realitate incontestabilă privind diminuarea fondului piscicol atât pe râurile interioare, cât şi pe Dunăre, Lunca şi Delta Dunării, precum şi la Marea Neagră ca efect al braconajului, existenţa multor specii de peşti fiind periclitată, în special sturionii de pe Dunăre şi Deltă, Comisia a hotărât modificarea art. 65, lit.a) în sensul înăspririi regimului sancţionator pentru fapte ce constau în pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice. Dacă pe actuala reglementare aceste fapte reprezintă infracţiuni şi se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la şase luni la trei ani, în noua redactare pedepsele au fost majorate de la trei la şapte ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între un an şi trei ani”, a declarat Remus Borza, preşedintele comisiei, citat într-un comunicat.
Acesta face apel la instituţiile statului cu atribuţii de control să ia măsuri în ceea ce priveşte ”sancţionarea mai fermă şi combaterea acestui flagel care constituie una dintre cele mai grave ameninţări la adresa exploatării durabile a resurselor acvatice vii şi a biodiversităţii”.
Comisia pentru Mediu a respins proiectul de lege care legaliza, în limita a maximum 10% din captură, pescuitul comercial pe râurile interioare, pe Dunăre, în Lunca şi Delta Dunării reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legală, transmite News.ro.
Comisia a modificat legea în sensul de a permite pescuitul comercial al peştelui sub dimensiunea minimă legală, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii dacă reprezintă maximum 5% din captură, exclusiv pentru pescuitul la Marea Neagră.
Comisia a respins totodată propunerea legislativă privind suspendarea activităţii de pescuit pe râurile interioare pentru o perioadă limitată de timp în vederea regenerării resurselor acvatice vii.
Comisia pentru Mediu din Camera Deputaţilor a dezbătut marţi cinci proiecte de legi şi propuneri legislative privind modificarea şi completarea OUG 23/2008 care reglementează pescuitul şi acvacultura.
Aceste propuneri vizează, pe de-o parte transpunerea în legislaţia internă a legislaţiei europene, care stabileşte noua politică comună în domeniul pescuitului la nivel comunitar şi pe de altă parte creşterea gradului de absorbţie a Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2010-2020, întărirea rolului administrativ al Agenţiei pentru Pescuit şi Acvacultură şi clarificarea regimului juridic al terenurilor preluate de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), crearea cadrului juridic intern pentru finalizarea şi concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole.
Unul din obiectivele politicii comune europene pentru conservarea stocurilor de peşte din perioada 2015-2020 este de a adopta o abordare prudentă care recunoaşte impactul activităţilor umane asupra tuturor componentelor ecosistemului şi a mediului acvatic fragil şi stabilirea unor limite sustenabile de captură care să asigure continuitatea capturilor de peşte pe termen lung.