Camera Deputaților a respins, astfel, obiecțiile președintelui Klaus Iohannis, conținute în cererea de reexaminare asupra acestui proiect adoptat inițial de Parlament în iunie 2016.
Potrivit cererii de reexaminare, Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea administrativă a suspendării raporturilor de serviciu ale funcționarului public din funcția publică pe care o deține, în cazul în care a fost trimis în judecată pentru anumite infracțiuni, are ca finalitate protejarea autorității sau instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de funcționar.
„Considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecție a instituției publice se vulnerabilizează însăși autoritatea publică”, se explica în cererea șefului statului.
Comisia pentru muncă a întocmit un raport în care a menținut abrogarea articolului care prevede că „în cazul în care funcționarul public este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține”.
„În reglementarea normelor privind regimul juridic al răspunderii trebuie avută în vedere atât instituirea unor măsuri pentru protejarea funcționarului public, cât și statuarea unor măsuri de natură a proteja interesele autorității sau instituției publice”, se menționează în raportul comisiei.
Potrivit acestuia, prevederile rămase sunt „acoperitoare”, ele stipulând că „de la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, în situația în care funcționarul public poate influența cercetarea, persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcționarului public”.
La dezbateri, deputatul Adrian Solomon a susținut că, „pe lângă prezumția de nevinovăție, se demonstrează, prin atâtea cazuri în ultima vreme, că mulți funcționari au fost ținta atâtor abuzuri din partea unor delatori și din partea unor procurori, fiind trimiși în judecată, judecați și achitați de către instanțe”.
„Ce se întâmplă cu perioada în care, conform legii, ei au fost suspendați din raporturile de serviciu? Prin urmare, acei oameni au dreptul la despăgubiri, au fost puși să șomeze fără drept de muncă. Trebuie să aibă drept de muncă, nu să-i condamnăm apriori la sărăcie și la pauperizare și trebuie să avem grijă ca ei să nu influențeze prin locul de muncă cercetările”, a afirmat Solomon, în susținerea aborgării acestei prevederi.
„Un funcționar trimis pentru fapte grave de corupție e firesc să lucreze în aceeași instituție în continuare?”, a replicat deputatului PMP Emil-Marius Pașcani. „Poate ar trebui ca acesta să fie și premiat pentru faptele de corupție pentru care este cercetat”, a adăugat Pașcani.
„Suntem fideli principiului fără penali în funcții publice. Este fals că s-ar răsturna prezumția de nevinovăție. Există cel puțin două persoane în Camera Deputaților care au deja condamnări penale definitive. Este un bun prilej să le cerem demisia. Așadar, domnule Liviu Dragnea vă așteptăm demisia”, a spus și deputatul USR Cristian Seidler.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz.