Cererea de ridicarea a imunităţii lui Ion Diniţă a fost aprobată marţi de plenul Camerei Deputaţilor cu 274 voturi pentru şi 55 împotrivă. Votul a fost secret cu bile.
Procurorul general Tiberiu Niţu i-a transmis ministrului Justiţiei pe 10 octombrie referatul DNA pentru a solicita Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Ion Diniţă, pus sub acuzare în dosarul de corupţie în care este cercetat şi preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
Anchetatorii susţin că SC Gotic SA, deţinută de deputatul Diniţă, era una dintre firmele „de casă” ale Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, „calitate” rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire – cu modificarea ulterioară a preţului -, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză.
Potrivit procurorilor, în schimbul contractului de achiziții publice nr. 8789/10.11.2006 și a contractului de lucrări nr. 69/20.09.2007, acordate de către Consiliul Județean Brașov, reprezentat de către Aristotel Căncescu, societății SC GOTIC SA reprezentată de către deputatul DINIȚĂ ION, societatea respectivă a virat în tranșe de bani, în perioada 15.11.2006 – 29.06.2007, ce au totalizat 384.750 lei, către SC CANARIS SRL, societate deținută de Căncescu Aristotel Adrian.
În cazul ambelor contracte, susţine DNA, achitate prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, Consiliul județean a fost prejudiciat fie prin majorarea nelegală, abuzivă, a prețului contractelor, prin încheierea unor acte adiționale, fie prin decontarea unor lucrări neefectuate sau care au fost decontate de două ori.
Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Județean Brașov prin achitarea în mod nelegal a unor sume aferente lucrărilor executate de SC GOTIC SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006 și nr. 69/20.09.2007, este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro.
Potrivit DNA, pedeapsa prevăzută de lege în cazul lui Diniţă este închisoare mai mare de 5 ani, iar cercetarea în stare de libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea și împrejurările săvârșirii infracțiunilor, întinderea în timp a activității infracționale, urmarea produsă (consecințe deosebit de grave) și calitatea publică a persoanelor implicate în activitatea infracțională cercetată în cauză, care generează un mare impact în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unele persoane având funcții de demnitate publică, înțeleg să își exercite funcția.
„Încuviințarea cererii de arestare preventivă a fost formulată și în considerarea faptului că, lăsarea în libertate a inculpatului, ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, dovadă fiind calitatea acestuia, relația cu coinculpatul Căncescu Aristotel Adrian”, a informat DNA.
De asemenea, procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar față de Ispas Radu Petru, administrator public al județului Brașov, pentru săvârşirea a două infracțiuni de abuz în serviciu şi pentru instigare la tentativă la abuz în serviciu.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ispas Radu Petru trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească limita teritorială a județului Brașov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent; să nu exercite funcția respectiv profesia, în exercitarea căreia au comis infracțiunile; să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
În acelaşi dosar, şeful CJ Braşov, Aristotel Căncescu, este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, cinci infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativă la abuz în serviciu.
Potrivit unui comunicat al DNA, obiectul dosarului îl reprezintă fapte desfăşurate în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, fiind legate de activitatea lui Aristotel Căncescu şi Radu Ispas, care şi-au folosit funcţia publică pentru interesele proprii şi ale firmelor SC Gotic SA şi SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casă, Ioan Pascu şi Gabriel Bâgiu.