Deputatul Nicolae Păun scapă de „beciul domnesc”. Judecătorii de la Înalta Curte nu au prelungit arestul preventiv

Instanţa supremă a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, însă decizia judecătorilor nu este definitivă, scrie Agerpres.

Decizia judecătorilor de la Înalta Curte vine la două zile după ce Instanţa Supremă a respins, marți, o cerere depusă de deputatul Nicolae Păun, prin care acesta solicita înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, în dosarul în care este urmărit penal pentru fapte de corupție în legătură cu derularea unor proiecte cu fonduri europene.

Deputatul Nicolae Păun a fost arestat pe 27 februarie, el fiind pus sub acuzare în dosarul în care mai este cercetat și deputatul Mădălin Voicu.

Potrivit DNA, la inițiativa Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, a fost realizat, în toate județele României, în perioada 2010 — 2013, proiectul „Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunitățile de romi”, cu finanțare din fonduri europene. Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă și implicarea, în inițiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate.

Alte articole

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

Locuri de muncă într-un judeţ cu sărăcie mare. Investiţii mari, o fabrică va fi construită de la zero. Produsele ar putea ajunge la export

DNA susține că grupul țintă, reprezentând 3.296 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile, a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții, aceștia din urmă neavând cunoștință despre faptul că au făcut parte din acest grup.

Procurorii mai arată că Nicolae Păun a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociația Partida Romilor ‘Pro Europa’, iar obiectivele proiectului nu au fost realizate.

Anchetatorii mai declară că sumele acordate ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor, astfel că s-a creat un prejudiciu total de aproape 12,4 milioane lei (aproximativ 11 milioane lei reprezentând fonduri europene și aproape 1,5 milioane lei de la bugetul de stat), având în vedere operațiunile ilicite derulate de conducerea asociației și de către managementul proiectului.

În plus, tot prin Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, în perioada 2010 — 2013, s-a derulat și proiectul intitulat „Acces pe piața muncii — O șansă pentru tine”, cu finanțare din fonduri europene, ce avea ca obiectiv sprijin pentru integrarea socio-profesională și accesul la o calificare relevantă pe piața muncii pentru șomerii tineri, de lungă durată, și persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din nouă județe ale țării — Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Mureș și Vaslui.

DNA menționează că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanților și fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European și din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanțare sunt neeligibile în integralitatea lor.

Procurorii au reținut că a fost creat un prejudiciu de aproape 15 milioane lei (peste 13,3 milioane lei din bugetul Fondului Social European și peste 1,5 milioane lei din bugetul național).