„Ministerul Justiţiei anunţă, într-un răspuns la o interpelare, că în perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnaţi au fost eliberaţi în baza recursului compensatoriu (ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017), dintre care peste 500 au recidivat. Din totalul celor puşi în libertate, 634 de persoane libertate au fost condamnate pentru viol şi 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada anterior menţionată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea 47 viol, 226 tâlhărie calificată, 36 omor, 509 de deţinuţi care au fost eliberaţi în baza legii recursului compensatoriu, aşa-zisa promoţie Tudorel Toader, au comis noi infracţiuni violente. Aici vorbim de crimă, viol, tâlhărie, pedofilie, act sexual cu un minor, pornografie infantilă etc. Ministrul Ana Birchall mă mai informează că numărul celor care au beneficiat de beneficiile recursului compensatoriu, de la intrarea în vigoare a legii, este de 21.049 persoane. Dintre acestea, mai mult de 7.000 au fost cazuri de infracţiuni deosebit de periculoase, omor, viol, tâlhărie calificată etc. 1.877 de persoane eliberate au fost reîncarcerate, iar 509 deţinuţi eliberaţi din nou au comis noi crime, violuri şi tâlharii”, a declarat Marius Paşcan, citat de Agerpres.
Deputatul a subliniat că PMP a susţinut abrogarea legii privind recursul compensatoriu şi că a şi motivat prin faptul că au apărut prea multe cazuri de recidivă gravă (omoruri, violuri, tâlhării) comise de persoane eliberate mai devreme din puşcării „ca urmare a legii promovate de Tudorel Toader şi de Raluca Prună înaintea sa”.
Acesta crede că legea respectivă, abrogată în urmă cu o zi, a fost gândită pentru a-i scăpa de închisoare pe anumiţi lideri politici, inclusiv pe Liviu Dragnea, sub pretextul conformării la solicitările CEDO.
Marius Paşcan a afirmat că s-ar putea totuşi să existe repercusiuni de ordin instituţional din partea CEDO şi o eventuală procedură de infringement din partea Comisiei Europene, mai ales că nu s-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei din penitenciare.
„Va fi nevoie de resurse materiale importante pentru a schimba această situaţie. Trebuie consolidate, dotate logistic şi profesionalizate structurile competente ale statului pentru asigurarea ordinii, liniştii şi siguranţei publice a cetăţenilor, pentru a fi capabile să stăvilească eficient valul infracţionalităţii generat de acest act normativ iresponsabil. Cu alte cuvinte, restabilirea autorităţii instituţiilor statului în faţa infractorilor. Pentru asta, este nevoie de o reformă a Poliţiei şi de întărirea instituţiilor din Justiţie”, a mai arătat deputatul.