Descoperă România. Covasna, staţiunea mofetelor şi a celor 1000 de izvoare de ape minerale

Judeţul Covasna este un loc de poveste unde natura neîmblânzită, pădurile şi apele neatinse, moştenirea arhitecturală valoroasă, oamenii ospitalieri, precum şi mâncarea rustică reinterpretată oferă experienţe unice oamenilor care sunt atrași din ce în ce mai mult de această zonă turistică din  România.

Citește și Lacul din România care are 30 de centimetri adâncime. Era mai mare decât Balaton: „Ne-am distrus singuri un centru de interes turistic”

Una dintre principalele atracţii ale acestui județ este chiar oraşul Covasna, denumit şi „staţiunea mofetelor şi a celor 1000 de izvoare de ape minerale”.

Covasna este una dintre cele mai căutate staţiuni balneoclimaterice din România, datorită varietăţii resurselor naturale de o valoare inestimabilă, utilizate de câteva decenii în prevenţia şi tratarea bolilor sistemului cardiovascular.

Alte articole

Zeci de copii din centre de plasament din Covasna, exploataţi prin muncă în Ungaria. DIICOT susţine că aveau un program „la limita suportabilităţii fizice şi psihice” şi „un regim de viaţă inuman”

Mai multe persoane au fost exploatate la o stănă din Covasna. Victimele au fost racolate din gările din Brașov și București

Existența apelor minerale, a mofetelor şi a aerului bogat în ioni negativi au făcut posibile dezvoltarea turismului balnear şi elaborarea celebrei „metode Covasna”. Aceasta este o procedură de tratament folosită mai bine de cinci decenii în tratarea bolilor cardiovasculare.

România are cele mai mari mofete din lume

Mofeta este una dintre bogăţiile naturale cu care ţara noastră se poate mândri.

Această denumire provine din latinescul „mephitis”, care înseamnă emanaţie puturoasă, aceasta fiind produsul activităţii post-vulcanice, o emanaţie de gaze, mai ales de dioxid de carbon (amestecat în cantităţi foarte mici cu hidrogen sulfurat şi radon), folosită în tratamentul balnear.

Fiind mai dens decât aerul, CO2 este captat într-o încăpere amenajată în trepte, unde pacienţii fac baie uscată în gazul mofetic vindecător.

Mofeta a fost şi este folosită de foarte mulți ani pentru a trata hipertensiunea arterială, arteroscleroza, complicaţiile diabetice, problemele de fertilitate, venele varicoase, neuropatiile, problemele circulatorii, nivelurile ridicate de colesterol şi lipide etc.

Una dintre cele mai mari mofete din lume se află la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară Dr. Benedek Geza. Medicii de acolo, efectuează zilnic între 450 şi 500 de tratamente.

Acesta are forma unei arene antice şi se întinde pe o suprafaţă de 100 mp, deservind în acelaşi timp până la 100 de persoane. Anual, această metodă este folosită în tratamentul a aproximativ 10.000 de pacienți.

Spitalul de Recuperare Dr. Benedek Geza este unul dintre cele mai cunoscute baze de tratament din România şi locul unde a luat naştere „Metoda Covasna”, unică în Europa.

Această metodă de tratament îmbină factorii naturali terapeutici (apele minerale carbogazoase, mofetele, bioclimatul de cruţare, aerul bogat în ioni negativi) cu exerciţiile fizice regulate, o alimentaţie săracă în sare şi grăsimi, facilitând astfel reducerea cantităţii de medicamente şi îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor.

În judeţul Covasna se află şi Peştera Puturosu din Băile Balvanyos, una dintre cele mai mari mofete naturale din Europa. Numele acesta se datorează emanaţiilor de gaze mofetice care sunt speciale datorită cantităţilor mari de sulf şi hidrogen sulfurat ce domină interiorul peşterii şi care sunt resimţite pe distanţe destul de mari de jur împrejurul peşterii.

Acest loc a fost foarte mult timp considerat de către localnici blestemat, însă după Primul Război Mondial medicii au început să îi recunoască proprietăţile terapeutice. Astăzi, mulţi dintre vizitatorii peşterii Puturosu vin aici în scop medical, terapia cu sulf având efecte în cazul bolilor de natură reumatică, precum şi în vindecarea alergiilor şi a bolilor de piele.

O altă mofetă cu emanaţii foarte puternice de gaze se află în satul Hătuica, comuna Catalina, unde din anul 2013 funcţionează un centru de tratament în care este amenajată o mofetă clasică în stil amfiteatru, reprezentând factorul principal de cură. Centrul dispune şi de căzi pentru baie cu apă minerală încălzită, de saună şi aparate cardio fitness, de aparate pentru electroterapie şi servicii de masaj.

Balta Dracului -„Mina de aur a Transilvaniei”

Covasna are are o mare varietate de ape minerale naturale cu compoziţie chimică şi proprietăţi fizice diferite. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât şi pentru cură externă, sau pot fi băute ca simplă apă de masă.

Întreaga zonă, dar mai ales albiile râurilor sunt pline de izvoare cu apă minerală. Astfel de izvoare se găsesc şi în centrul oraşului, unele sunt captate pentru tratamentele efectuate în hotelurile din zonă, iar altele pot fi consumate liber. În parcul central din Covasna se află o clădire reprezentativă, denumită Izvor Elvira, după doamna Elvira Gocz, care a finanţat construcţia. Aici sunt apele izvoarelor cunoscute sub denumirea de Elvira I şi Elvira II, care au componenţe chimice diferite, însă ambele ape sunt indicate pentru cure interne şi pentru tratarea enterocolitei cronice.

Foarte aproape de Izvorul Elvira se află Balta Dracului, o groapă adâncă cu noroi şi emanaţii carbogazoase sulfuroase a cărei denumire datează încă din anul 1681, când fenomenul se credea a fi unul de natură demonică, iar oamenii nu îndrăzneau să se apropie de groapa în care se aflau erupţiile de nămol care emanau un miros de pucioasă şi smoală. Se credea, la acea vreme, că apa fierbe la propriu deoarece era un foc al Iadului, unde necuratul se pregătea să-şi atragă adepţii. De aceea, oamenii ocoleau locul respectiv şi chiar credeau că dacă se apropie prea tare vor fi blestemaţi şi vor ajunge în Iad.

Însă din anul 1850, Balta Dracului a fost atestată documentar pentru prima dată ca baie populară cu efecte curative, fiind propice pentru băile de nămol. Pacienţii care plecau vindecaţi de aici numeau oraşul „mina de aur a Transilvaniei”. În prezent, Balta Dracului nu mai este utilizată în scopuri tămăduitoare, însă este considerată simbolul staţiunii Covasna.

Citește și Turismul în ţările din estul Europei, grav afectat de războiul din Ucraina. România este şi ea pe listă