Arheologul Dorel Miclea, cel care conduce şantierul arheologic din Piaţa Libertăţii din Timişoara, a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că de la începerea lucrărilor de amenajare a centrului istoric în această piaţă au fost descoperite urme ale unor clădiri, precum şi mai multe obiecte.
Potrivit acestuia, până în prezent cea mai importantă descoperire este reprezentată de zidurile unei clădiri care ar putea fi o baie turcească.
„În colţul de nord-est al pieţei s-au descoperit zidurile unei clădiri, probabil vorbim de băile turceşti. Clădirea are mai multe încăperi, pavate cu dale de cărămidă, unele dintre încăperi fiind hexagonale. Se văd urmele unor pilaştri, probabil susţineau acoperişul, precum şi blocuri mari de piatră ce se aflau probabil la intrarea în clădirea principală„, a declarat Dorel Miclea.
Arheologul a explicat că deocamdată nu se ştie ce suprafaţă are clădirea descoperită deoarece săpăturile nu s-au finalizat.
„Încă nu ştim ce suprafaţă are clădirea deoarece o parte bună din această clădire se află sub pavimentul actualei străzi Lucian Blaga. Tot acest sector va fi dezgolit în curând, probabil în următoarea săptămână, în funcţie de constructor, cum îşi coordonează lucrările”, a spus arheologul.
În zona centrală a Pieţei Libertăţii a fost descoperit postamentul monumentului Coloana Fidelităţii, care acum se află în Cimitirul Eroilor Catolic din municipiu.
De asemenea, pe latura estică a aceleiaşi pieţe se află un sistem de canalizare construit în perioada de ocupaţie austriacă, adică după anul 1552.
„În latura de est a a pieţei, lângă Biblioteca Judeţeană Timiş, a ieşit un canal austriac de cărămidă, astăzi dezafectat. De fapt, el a fost dezafectat încă de prin 1902-1906, când Stan Vidrighin a realizat noul sistem, din beton, de canalizare al Timişoarei şi când vechiul sistem a fost abandonat. Vom vedea ce se va întâmpla cu acest şanţ, dacă va fi sau nu pus în valoare, după consultarea Comisiei Naţionale de Arheologie de la Bucureşti”, a spus Micle.
Tot în Piaţa Libertăţii au ieşit la iveală şi urmele unor locuinţe care fuseseră incendiate.
„În alte câteva puncte au ieşit urmele unor locuinţe medievale, ne-am dat seama după urmele de arsură şi de chirpici rămase, dar aici încă nu s-au făcut săpături arheologice propriu-zise, deoarece trebuie să lucrăm şi noi etapizat. Oricum, se cunoştea foarte puţin de Piaţa Libertăţii pentru că nu s-au mai făcut săpături arheologice până în acest moment, este un prilej unic de a ne cunoaste istoria oraşului”, a afirmat arheologul.
Micle a spus că în această piaţă au fost găsite şi diferite obiecte din perioada ocupaţiei otomane, printre care obiecte de ceramică, conducte, pipe.
„Am găsit foarte multă ceramică, în special turcească, pipe turceşti, străchini, fragmente de cărămizi, de conducte datând din acea perioadă, ceea ce ne face să credem că într-adevăr suntem în apropierea unei băi turceşti, alte fragmente, blocuri de piatră fasonate, fragmente de oase, în special de animale consumate. Până în acest moment nu am găsit morminte sau lucruri care ţin de ritual, ci doar de habitat, de locuire propriu-zisă”, a mai spus Micle.
Arheologii cred că în timpul ocupaţiei austriece aici a fost amenajată o piaţă, deoarce nu au fost găsite urme ale unor clădiri din acea epocă.
„Monumentul din centrul pieţei şi, în latura de vest, un postament – bănuim de la o fântână publică – ne fac să credem că imediat după ocupaţia austriacă tot acest perimetru a fost amenajat ca piaţă de către inginerii şi arhitecţii austrieci, ceea ce face să nu găsim aici urmele unor clădiri din perioada respectivă”, a spus Micle.
Potrivit arheologului, toate aceste descoperiri ar putea fi puse în valoare, în urma amenajării pieţei, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, deocamdată fiind căutate soluţii.
Pe şantierul din Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara, deschis tot pentru reamenajarea centrului istoric al Timişoarei, a fost descoperit un cimitir turcesc, în total fiind scoase la lumină aproximativ 30 de schelete umane.
Arheologul care coordonează şantierul arheologic din această piaţă, Florin Draşovean, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că au fost descoperite şi zidurile unor locuinţe, însă arheologii vor începe să sape în această zonă de săptămâna viitoare.
„Am găsit zidurile unor locuinţe, deocamdată nu ştim de când sunt, din ce perioadă, probabil de luni ne vom concentra cu lucrările acolo”, a declarat Florin Draşovean.
Tot în Piaţa Sfântul Gheorghe au fost descoperite şi zidurile unei biserici.
Potrivit istoricilor, Cetatea Timişoarei a început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul al XIV-lea, devenind pentru scurt timp şi capitală a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, şi pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 Timişoara a fost cucerită de Imperiul Habsburgic.
Reabilitarea centrului istoric al Timişoarei a început la sfârşitul lunii octombrie, fiind făcută de firma Romprest. Proiectul prevede reamenajarea pieţelor Libertăţii şi Sfântul Gheorghe, iar zece străzi vor deveni pietonale.
Durata de execuţie a lucrărilor este de 21 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugă TVA de 12.582.466,32 lei.
Din acest total, contribuţia eligibilă a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adică 80,35 la sută, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adică 17,65 la sută, iar cea a Primăriei Timişoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilă este de 12.410.137,20 lei.