Descoperire fabuloasă în Marea Neagră: Insula Şerpilor, rămăşiţă a Atlantidei?

În „Dialogurile” sale, Platon descrie civilizaţia în­flo­ritoare care popula At­lan­­ti­da, cu capitala la Po­sei­­do­nia. Continentul pier­dut a­vea o câmpie fertilă, cu ca­nale transversale şi un mun­­te nu foarte înalt, şanţuri de apă legate prin tu­neluri şi poduri, două izvoare – unul cu apă caldă şi unul cu apă rece – care ţâşneau din muntele prin­ci­pal, temple, cazarme, un hipodrom, săli de gim­nastică şi un majestuos palat regal. În pe­rioada ei în­floritoare, Atlantida era şi o temută forţă mi­li­tară, cu 1.200 de corăbii de război şi 10.000 de care de luptă, toate sub con­ducerea re­ge­lui Eve­nor. 

Împre­u­nă cu regina sa, Leu­ci­pe, ei au a­vut o fată, pe nu­me Clito, care a de­venit, conform le­gen­dei, soţia lui Po­seidon. Fiului cel mare, Atlant, Po­seidon i-a dat în stăpânire regi­u­nea bogată centrală a Atlan­tidei, întinsă pe 160.000 kmp. În ur­ma unor mari cutremure şi inun­da­ţii, Atlantida s-a scufundat în mare într-o singură zi, şi de a­tunci a tot fost căutată de numeroşi istorici şi arheologi, apărând chiar „atlan­to­lo­gia”, ştiinţa care se ocupă de te­oriile privitoare la acest con­ti­nent, scrie formula-as.ro. 

Una din a­ces­te teorii susţine că Atlantida s-ar fi scufundat în marea cunos­cu­tă de egip­teni sub nu­mele de „Siriath”, care ar co­res­pun­de cu Marea Nea­gră. În zona un­de este lo­ca­lizată Insu­la Şer­pi­lor, arhe­ologi ruşi au desco­perit ruine subacvatice, pe ca­re le atri­bu­ie atlanţilor. 

Ei sus­ţin că Insu­la Şerpilor este ulti­ma rămă­şi­ţă a Atlan­ti­dei, şi că în trecutul în­de­păr­tat, locui­to­rii insu­lei purtau nu­mele de „Blajini” sau „Prea­fericiţi” (grecii le spuneau „makaron”, „fe­ri­ciţi”) şi erau vă­zuţi ca fiind des­cendenţii atlan­ţi­lor. 

Alte articole

România a scos la licitaţie luciul apei din Marea Neagră. Cât costă să închiriezi un metru pătrat pentru ferme piscicole

Fenomen straniu! Marea Neagră a devenit roșie. Explicațiile specialiștilor

În plus, unele studii istorice men­­­ţionează că, în perioada de de­cădere, atlanţii practicau ritualuri de sacrificiu u­man, practicate mai târziu şi de geto-daci.