La laboratorul Sloan Kettering din New York, cercetătorul catalan a început deja să lucreze la crearea de anticorpi care să împiedice metastaza, care urmează să fie testați pe șoareci. Rezultatele sunt promițătoare, însă Massagué atrage atenția asupra faptului că nu va fi ușor, iar succesul final nu este garantat. Pentru început, el a publicat rezultatele cercetărilor care arată cum tumorile canceroase de la sân sau plămân provoacă metastaze în creier. În următoarele luni, cercetătorul speră să găsească dovezi potrivit cărora metastazele la alte organe, precum și cele provocate de alte tumori se bazează pe același mecanism. „Dacă este așa cum credem, atunci vom putea dezvolta medicamente specifice împotriva metastazei”, explică Massagué, potrivit Agerpres.
Cheia mecanismului identificat de echipa lui Massagué este plasmina, o enzimă cunoscută mai ales pentru efectul anticoagulant al sângelui. În creier, enzima aceasta are și efectul de a proteja agresiunile externe precum cele ale celulelor canceroase care ajung la alte organe prin sânge. Astfel, plasmina împiedică celulele canceroase să se lipească de pereții vaselor sanguine și să formeze astfel noi tumori și provoacă de asemenea autodistrugerea celulelor canceroase. Mecanismul este foarte eficient și elimină un procent ridicat din celulele canceroase care ajung în creier.
Cu toate acestea, un număr scăzut de celule canceroase reușesc să se protejeze împotriva plasminei, astfel că recuperează capacitatea de a se lipi de vasele sanguine și nu se mai autodistrug, în special cu ajutorul unei molecule denumite L1CAM. Cu medicamente care ar putea bloca această moleculă, celulele canceroase nu ar putea să se mai lipească de vasele sanguine și să formeze astfel noi tumori. Massagué arată că medicamentul încă nu există, însă poate fi creat — de aceea și insistă pe crearea de anticorpi împotriva acestei molecule.
Pe de altă parte, cercetătorilor le rămâne de dovedit că acest mecanism care provoacă metastaza la creier este același și în cazul altor organe. „Ipoteza noastră este că, în multe cazuri, celulele care inițiază metastaza trebuie să poată interacționa în acest fel cu vasele de sânge, astfel că este probabil ca mecanismul să fie același”, explică Massagué. Un argument în acest sens este faptul că, odată ajunse în creier, celulele implicate în metastază știu deja cum să interacționeze cu vasele de sânge. „Unde au învățat? Credem că, poate, în alte organe, sau poate în tumoarea primară”, arată cercetătorul.
Dacă ar ajunge să fie dezvoltate medicamente eficiente împotriva moleculei L1CAM, „în teorie ar putea ajunge să fie utile pentru orice persoană care a fost diagnosticată cu o tumoare, însă în practică, trebuie să o luăm pas cu pas”. Massagué atrage atenția asupra „extremei complexități a metastazei”. Medicamentele vor trebui testate pe animale, pentru a demonstra că sunt eficiente și efectele secundare pot fi tolerate. În principiu, ar urma apoi să fie administrate pacienților care au avut metastaze și au fost tratați, însă prezintă risc crescut de recidivă.