Această mutaţie modifică proteina ”spike” de pe suprafaţa virusului, astfel încât pare să scape, cel puţin parţial, celor mai eficienţi anticorpi. Analize de laborator au arătat că vaccinurile şi primele tratamente cu anticorpi monoclonali ar fi mai puţin eficiente împotriva variantelor care prezintă această mutaţie, în contextul în care varianta engleză nu ridica o problemă specială în acest sens.
Grupuri farmaceutice – Pfizer/BioNTech şi Moderna – au luat în calcul o a treia doză de vaccin, un fel de rapel specific variantelor care prezintă mutaţia, care ar urma să fie testată în Israel, potrivit publicaţiei The Times of Israel, preluată de News.ro. Profesorul Calum Semple, unul dintre consilierii ştiinţifici ai Guvernului Johnson, a anunţat la BBC că mutaţia E484K este ”cea mai îngrijorătoare” şi că ea a apărut ”spontan” în varianta engleză.
”În condiţii de nivel foarte înalt de replicare a virusului, nici măcar controalele la frontieră cele mai stricte, în pofida faptului că pot întârzia răspândirea, nu sunt susceptibile să împiedice apariţia unor noi variante”, avertizează Jonathan Stoye, un virusolog de la Institutul Francis Crick.
În pofida faptului că virusul beneficiază de un sistem eficient de corectare a erorilor la replicare, o nouă mutaţie a noului coronavirus apare la 15 zile.
Din această cauză, atunci când sunt infectate multe persoane, mutaţiile se pot cumula şi provoca – printr-un fel de selecţie naturală – răspândirea varantelor celor mai eficiente.
Primele variante engleză şi sud-africană ar fi apărut la persoane cu imunitatea compromisă, tratate cu anticorpi monoclonali şi care ar fi rămas infectate o perioadă foarte îndelungată.