Cercetători englezi şi americani au studiat canalele adânci de pe fundul mării, canale prin care se infiltrează apa caldă în partea inferioară a ghețarului, determinânnd topirea accelerată a acestuia.
„Aceste canale nu fuseseră cartografiate până acum atât de detaliat. Ele sunt, de fapt, mult mai mari decât se credea, Mai exact, au până la 600 m adâncime, cât șase terenuri de fotbal unul lângă altul. Ca urmare a faptului că aceste canale sunt atât de adânci și atât de largi, mai multă apă ajunge la gheţar și topeşte, astfel, atât vârful care plutește, cât și gheața de pe fundul mării„, a spus dr. Kelly Hogan.
Citeste si Un meteorit căzut în Costa Rica ar putea să conţine urme de viaţă
În anii 1990, gheţarul Thwaites pierdea puțin peste 10 miliarde de tone de gheață pe an. Astăzi, pierderea este de opt ori mai mare.
În prezent, pierderile de gheață de la Thwaites contribuie cu aproximativ 4% la creșterea anuală a nivelului global al mării. Dacă întregul ghețar s-ar prăbuși, nivelul mărilor și oceanelor ar crește cu nu mai puțin de 65 de centimetri. Este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple pe termen scurt sau mediu, dar Thwaites este considerat deosebit de vulnerabil în contextul încălzirii globale, iar oamenii de știință încearcă să afle cu exactitate cât de repede s-ar putea produce orice schimbare.