Descoperire uluitoare în centrul Iaşiului: 30 de schelete au fost găsite sub altar

Episcopia Romano-Catolică din Iaşi (ERCIS) a realizat în ultimele luni mai multe lucrări de restaurare şi consolidare a catedralei mici, de lângă cea rotundă, mare, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, moment în care s-au făcut o serie de descoperiri arheologice de foarte mare importanţă, conform reprezentanţilor episcopiei, scrie ziaruldeiasi.ro. În primul rând, aceştia notează că, în a doua parte a anului 2016, arheologii medievişti Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei, de la Academia Română – filiala Iaşi, care coordonează lucrările, au descoperit în sacristia bisericii peste 30 de schelete de persoane înmormântate la diferite adân­cimi, de la 2,5 metri la 4,25.

Citeşte şi Profesorul universitar care cerea „mită în natură” unei studente, achitat de Tribunalul Iaşi

Se notează faptul că unele dintre persoanele descoperite erau în alte poziţii decât cea normală şi că, pe lângă acestea, s-au găsit câteva monede, fragmente ceramice şi de teracotă în cazul cărora datarea nu a fost încă reuşită. Coborând sub catedrală, la adâncimea de doi metri s-a găsit un fragment dintr-o fundaţie de piatră şi o „aglo­merare de pietre aşezate într-un fel aparte, una dintre laturi fiind uşor arcuită”. Preoţii catolici şi specialiştii în arheologie consideră că în acest caz există posibilitatea să fie descoperită absida unei biserici mai vechi, îngropată acolo. „Pământul galben şi începutul fundaţiei se află la 4,25 metri. În straturile de pă­mânt pe verticală s-au putut ob­serva câteva straturi de arsură, urme ale focurilor şi distruge­rilor care au fost prin aceste locuri în decursul istoriei. De ase­menea, la 3,10 metri adân­cime este o placă de mortar (var cu nisip), care se întinde pe toată suprafaţa sacristiei, posibil să fie pavimentul unei construcţii vechi”, au precizat reprezentanţii episcopiei.

Cripte necunoscute

Alte articole

Oraşul din România unde facturile la energie vor fi cu până la 130% mai mari. Cosiliul local a aprobat deja propunerea

Se dau până la 100.000 de euro pentru românii care vor să înceapă o afacere. Ce condiții trebuie îndeplinite

Mai mult, arheologii lansează şi o ipoteză interesantă pentru capitala Moldovei: sub catedrala catolică s-ar afla ruinele unei bi­serici din secolul al XIV-lea. Descoperirile din ultimul an de săpături, coroborate, cu lucrări făcute de arheologul Stela Chep­tea în curtea catedralei în anii ’90, când a găsit morminte datând din aceeaşi perioadă, i-au făcut pe aceştia să afirme că „în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al oraşului Iaşi”. „De-a lungul istoriei, pe locul catedralei actuale din Iaşi sau în apropiere au fost construite mai multe biserici din lemn sau din piatră. Despre trei dintre ele ştim că au fost sfinţite – 19 noiembrie 1612, 1755 şi 15 august 1789. Despre altele ştim doar de existenţa lor sau ni se dau chiar amănunte. (…) În interiorul catedralei, săpăturile din ianuarie 2017 au scos la iveală absida bisericii din 1789, care se află la treptele actualei biserici”, a ex­plicat pr. Cornel Cadar, purtă­torul de cuvânt al ERCIS, într-un material publicat pe pagina Episcopiei de Internet. În centrul bisericii, arheologii au continuat descoperirile – în zona unde trebuia să fie altarul vechi, au găsit o criptă zidită din cărămidă, cu boltă, goală în interior, de doi metri înălţime, 3,3 metri lungime şi 1,64 lăţime. „Descoperirea criptei a născut întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri clare. În pământ, în partea de jos a criptei, se află morminte? Când s-a construit cripta? De ce este atât de mare? De ce s-a pus sub altar? Să fie vorba de mormântul pr. Francisc Anton Tasso, despre care documentul cu notificarea recunoaşterii ose­mintelor precizează că în 1813 a fost aşezat «într-un loc mai po­trivit, în biserica cea nouă, zidită de piatră»? Să fi fost construită cripta pentru ulterioare înmor­mântări?”, consemnează pr. Cor­nel Cadar.

Citeşte şi SCANDAL la Spitalul „Socola” din Iaşi. Angajaţii şi managerul, postări jignitoare pe Facebook

Proiect european ce aşteaptă aprobarea

Preotul mai specifică şi faptul că săpăturile arheologice au scos la iveală şi un schelet de om la capătul criptei dinspre ieşirea din biserică, plăci de marmură pătrată din pardoseala bisericii renovate între 1864-1869. Într-o zonă a ca­tedralei despre care se ştia că ar trebui să fie o serie de preoţi îngropaţi, au fost găsite atât un sicriu, în parte putrezit, în care se odihneşte episcopul Iosif Salan­dari, iar mormântul episcopului Mihai Robu este acoperit cu o placă de ciment, sicriul fiind în condiţii destul de bune – deasupra acestuia având un manuscris în limba latină păstrat într-o sticlă sigilată. Conform documentelor deţinute în arhivele Episcopiei, săpăturile de-a lungul zidurilor ar trebui să mai identifice o serie de morminte ale unor cunoscuţi preoţi catolici care sunt îngropaţi la Iaşi. Pentru refacerea catedralei este depus un proiect european care aşteaptă să fie aprobat pentru finanţare.