Desertul periculos care poate deveni devastator pentru organism. Nutriţioniştii atrag atenția și spun că halvaua pe cât de multe beneficii poate avea pentru organism se poate transforma demon pentru sănătate, iar totul depinde de cantitate şi de provenienţă.
Desertul periculos care poate deveni devastator pentru organism. Nutriționiștii avertizează: Se poate transforma într-o bombă calorică
„Este bine de ştiut că halvaua este un produs importat din Orient, mai exact din Istanbul. Este obţinută, în principal, din seminţe – din miezul-prăjit de floarea soarelui – zahăr, glucoză şi vanilină. Se recomandă a se consuma maxim 25-30 grame pe zi, deoarece dezavantajele sunt destule: 100 de grame de halva conţine 12-14 grame proteine; 42-47 grame glucide şi 35-39 grame lipide. Şi, cel mai grav, aproape 600 de kilocalorii la suta de grame.
Aceste calorii pot fi arse alergând minim 8 kilometri într-o zi. Asta pentru a înţelege mai bine pericolele la care ne expunem. De altfel, halvaua poate căpăta valoare terapeutică prin adăugarea de seminţe de susan, de exemplu. Aceat produs devine un element tonic pentru sezonul rece, deoarece seminţele de susan conţin substanţe active (fibre, proteine), minerale (zinc fier, fosfor, calciu, potasiu) acizi graşi nesaturaţi (acid oleic), lecitină, acizi polinesaturaţi (omega 6).
Consumată raţional, are efecte depurative, antioxidante, tonice şi remineralizante. De altfel, un alt atuu îl are şi în tulburările de memorie, prin conţinutul crescut de lecitină. Până la urmă, foarte importantă e provenienţa produsului şi conţinutul în seminţe de susan, dar recomandarea de bază este şi rămâne consumul limitat de halva zilnic. Excesul se poate transforma într-o veritabilă bombă calorică. Dacă mănânci halva goală până la 30 grame pe zi, nu se depune, dar în combinaţie cu pâinea, tot se depune. De fapt, halvaua e o adevarată tradiţie în Orient, o delicatese. Se face în casă ca şi o prăjitură, reţeta ei fiind ceva secret, iar la noi a apărut ca un refugiu din timpul comuniştilor, pentru că se făcea mult ulei şi din rezidu s-a făcut halvaua, mâncarea săracului. În Orient e un cult pentru acest produs. Reţeta ar fi veche de aproximativ 700-800 de ani, deşi sunt şi referinţe care plasează această mâncare acum 1.000 de ani. Important este cum se produce şi mai ales cantitatea consumată. Practic, se spune ca halvaua, sub diversele ei forme, a fost făcută de când s-a fabricat uleiul de seminţe, în special de floarea soarelui, îmbunătăţită dupa gust cu diverse alte seminţe, în special cele de susan. Se mai adaugă stafide ”, afirmă medicul nutriţionist Dan Merişca, din Arad.