Guvernul a aprobat proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale

Guvernul a aprobat proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale. Anunțul a fost făcut de premierul României după ședința de Guvern care a avut loc astăzi, 18 februarie.

”A fost aprobat un proiect de leg pivind desfiinţarea Secţiei de Investigare a  Infracţiunilor din Justiţie. Este o promsiunea a coaliţiei de guvernare, dar este şi o recoandare şi pentru respectarea MCV”, a declarat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern.

Guvernul a aprobat proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale. Premierul a precizat că ”CSM a dat aviz negativ şi când s-a înfiinţat secţia specială, dar şi acum, dar nu pentru că nu doreşte desfiinţarea secţiei, ci pentru alte considerente”.

Guvernul a aprobat proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale. Dan Barna: „E o îndepărtare de moştenirea toxică pe care încă o avem din Guvernarea PSD – Liviu Dragnea”

„A fost adoptată legea privind desfiinţarea SIIJ. Nu este niciun fel de surpriză. Dacă ieri am văzut că a fost adoptată în Parlament legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, azi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliţiei şi suntem în această confirmare a mandatului reformist pe care coaliţia guvernamentală şi l-a asumat la momentul învestirii Guvernului.

Alte articole

Decizie ÎCCJ: Parchetul General trebuie să finalizeze dosarul Laurei Codruţa Kovesi până la 1 iunie

Proiectul privind desfiinţarea SIIJ, votat în Camera Deputaţilor. Cine va prelua cazurile

Este o decizie necesară pentru România şi pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV şi de a reuşi anul acesta să ieşim de sub această monitorizare de care a beneficiat România.

Decizia de astăzi a Guvernului este o îndepărtare de moştenirea toxică pe care încă o avem din Guvernarea PSD – Liviu Dragnea. Este un prim pas prin obiectivul major de reparare a Legilor Justiţiei. România este în această perioadă într-un proces de recâştigare a credibilităţii şi a demnităţii funcţionării sistemului de Justiţie. Această desfiinţare a Secţiei Speciale care era un apendice ruşinos al sistemului este un prim pas pe care l-am promis, un prim pas pe care l-am realizat.

Stelian Ion, ministrul Justiţiei, a rămas ferm, în ciuda ghionturilor pe care le-a primit pentru a aduce în Guvern această lege”, a spus Dan Barna, în briefing de presă la finalul ședinței de Guvern.

Stelian Ion: Această anomalie juridică, creată cu nerespectarea unor principii fundamentale, a adus multe probleme

„Desfiinţarea SIIJ este un gest de normalitate. În 2017, câţiva corifei ai Justiţiei din acea vreme şi anume Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Şerban Nicolaea,  sub oblăduirea domnului Liviu Drangea gândeau înfiinţare acestei secţii şi într-o expunere de motive de câteva rânduri nu reuşeau să explice necesitatea înfiinţării secţiei decât în sensul că ea se impune. Trei rânduri au fost nevoie.

Justiţia nu începe şi nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune asumată prin programul de guvenrare pentru ridicare MCV. Toate organisemele europene – GRECO, Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană – în cadrul rapoartelor MCV au spus la unison că înfiinţarea acestei secţii speciale reprezenta un regres și la momentul respectiv reprezenta motiv de îngrijorare foarte mare. La acel moment, CSM a fost foarte vehement, în sensul în care înființarea SIIJ nu se impunea, și a dat aviz negativ.

Această anomalie juridică, creată cu nerespectarea unor principii fundamentale, a adus multe probleme. Iată câteva dintre ele: anumiți magistrați care au avut curajul să pornească anchete contra unor politicieni puternici sau să exprime puncte de vedere legate de atacurile de justiție au fost chemați la SIIJ, așa, ca din întâmplare, fostul procuror șef al DNA a fost pus sub control judiciar, infirmat de instanță, vicepreședintele Comisiei Europene a fost supus unei anchete, o minoră a fost oprită să meargă la părinți în străinătate” , a declarat ministrul Justiției.

„Este un moment de normalitate. Varianta propusă e ca dosarele SIIJ să fie trimise la unitățile de parchet după competența de materie: DIICOT, DNA sau Parchetul General CSM pare aparent împotriva desființării SIIJ, ce s-a solicitat au fost garanții suplimentare pentru magistrați, cu care nu suntem de acord nici noi, nici mare parte din magistrați” , a adăugat Stelian Ion.

Proiectul privind desfiinţarea Secţiei Speciale (SIIJ) a ajuns pe masa Guvernului deşi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ proiectului ministrului Justiţiei. Stelian Ion a precizat că desființarea acestei secții înseamnă „o normalizare, o promisiune, un punct clar în programul de guvernare”. Conform ministrului Justiţiei, ”scopul acestei secţii a fost acela de a pune presiune pe magistraţii oneşti, care şi-au făcut treaba şi care au avut un cuvânt de spus” cu privire la acele legi ale justiţiei din perioada 2017 – 2018.

Consiliul Legislativ, condus de fostul deputat PSD Florin Iordache, a avizat pozitiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Citeşte şi: Protest la Ministerul Justiţiei faţă de desfiinţarea Secţiei Speciale. Diana Şoşoacă, reacţie furibundă: „Este inadmisibil! DNA doarme, DIICOT doarme. SIIJ nu doarme”

După adoptare, proiectul proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale va fi trimis în Parlament, unde cel mai probabil va fi adoptat pentru că PNL, USR PLUS, UDMR au majoritate.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a anunţat deja, într-un interviu la România TV, că social-democraţii vor contesta la Curtea Constituționala legea de desfiinţare a SIIJ.

”Am anunţat public că o să votăm împotrivă. În cazul în care desfiinţarea acestei Secţii va trece de către Parlament o să atacăm la CCR cu argumentele care le avem în dotare. (…) Totuşi, Secţia Specială funcţionează, că este boicotată, că nu i se dau procurori, asta e cu totul altceva.

Nu poţi, când ai o problemă cu Justiţia, să te transformi şi în luptătorul care salvează Justiţia”, a declarat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, la România TV.

Marcel Ciolacu a comentat şi avizul pozitiv pentru desfiinţarea SIIJ dat de Consiliul Legislativ, instituţie condusă de fostul ministru PSD al Justiţiei Florin Iordache, promotor al schimbărilor aduse de PSD în domeniul Justiţiei.

”Este înalt funcţionar public şi-şi face meseria, asta este în fişa postului! (…) Eu nu pot să-l acuz pe domul Iordache. În postura în care s-a pus, ori îşi dădea demisia şi următorul ar fi avizat acest proiect de lege. În ceea ce priveşte constituţionalitatea, totuşi există CCR-ul”, a precizat liderul PSD.

După desfiinţarea Secţiei Speciale, dosarele care se află în instrumentare la SIIJ vor fi preluate o parte de DNA, cele pentru fapte de corpuție, iar restul de Parchetul General sau celelalte parchete.

Proiectul de LEGE privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se
află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
Art. 3. – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare,
dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 4 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificările și completările ulterioare.