Judecătorul Stan Mustaţă de la Curtea de Apel Bucureşti a cerut, printr-un intermediar, mită de la Mihai Stoica, pentru a-i admite acestuia o contestaţie în anulare, iar la un moment dat cazul a fost discutat într-un grup sanitar, susţin procurorii DNA.
În referatul DNA se arată că judecătorul Stan Mustaţă a discutat de mai multe ori cu prietenul şi complicele său, Ion Boraciu, despre posibilitatea ca magistratul să soluţioneze favorabil la Curtea de Apel Bucureşti dosarul privindu-l pe Mihai Stoica, zis ‘Meme’.
Astfel, într-o convorbire în mediul ambiental între Mustaţă şi Boraciu, interceptată de anchetatori în data de 7 aprilie 2004, Stan Mustaţă a adus în discuţie dosarul penal al lui Mihai Stoica, condamnat în dosarul transferurilor, precizând că, deşi i-a admis în principiu contestaţia în anulare, totuşi, pe fond, va respinge cererea: ‘Şi la Meme? La Meme? Nelu, Nelu, la Meme? I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: ‘Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o…(cuvânt obscen)…pe lege, …(neinteligibil)…, să fiu al dracu’.
Citeşte şi: Judecătorul Stan Mustaţă, practici de tip mafiot. Cum îşi trimitea „prietenii” să-i negocieze mita
În momentul în care Ion Boraciu l-a întrebat pe judecător dacă totuşi mai putea să rezolve cererea, în sensul de a pronunţa o soluţie favorabilă: ‘Nu mai poţi s-o rezolvi?’, Stan Mustaţă a lăsat să se înţeleagă că ar putea pronunţa hotărârea la termenul din 16 aprilie 2014: ‘Ba da. Pe 16’.
De asemenea, aflând că avocatul lui MM Stoica era o prietenă a lui Ion Boraciu (‘Avocată o are pe doamna aia blondă. Şi aia e prietena mea’), judecătorul i-a sugerat lui Boraciu să o contacteze.
Procurorii mai susţin că Ion Boraciu i-a adus la cunoştinţă judecătorului că Mihai Stoica credea că hotărârea favorabilă era întemeiată: ‘Nu vrea, că zice că pe bune iese şi…’, ceea ce l-a enervat pe magistrat: ‘Fir-ar mama ei a dracu! Băga-şi-ar …(cuvânt obscen)… în mama ei!’.
Anchetatorii mai notează că Stan Mustaţă, Ion Boraciu şi Mariana Curea, grefieră la Curtea de Apel Bucureşti şi complice a celor doi, s-au aflat un moment dat în incinta unui grup sanitar, unde au au discutat despre dosarul lui MM Stoica.
Subiectul a fost reluat şi cu ocazia unei convorbiri din data de 28 aprilie 2014, când la întrebarea lui Boraciu: ‘Ce ai făcut cu Meme? Mai poţi să faci ceva cu Meme?’, Stan Mustaţă a răspuns afirmativ, condiţionând actul de justiţie de remiterea, cu titlu de mită, a unei sume de bani, fără a preciza valuta: ‘Cincizeci, patruzeci, treizeci. Sub treizeci dă-l în…(cuvânt obscen)…’.
Judecătorul ridicat de DNA: Astăzi aş fi amânat procesul lui Dan Voiculescu
DNA arată că tot din această convorbire a mai rezultat şi că Florian Alexandru, inculpat şi el în acest dosar, ar fi luat legătura cu o persoană, dar că aceasta îi invita la un grătar, însă lui Stan Mustaţă îi era teamă să se expună: ‘Păi acesta iar mi-a zis, c-a zis c-a vorbit cu unu, dar ăla zice să mergem la un grătar. Bă, să nu te atragă în cursă, bă, nebunul acesta!’.
‘Stan Mustaţă a afirmat că poate să dispună o soluţie favorabilă – punere în libertate sau scăderea pedepsei – în schimbul unei sume de bani pe care iniţial nu a precizat-o, prilej cu care judecătorul a comentat faptul că Mihai Stoica are bani şi că are mulţi avocaţi. Ulterior, cu prilejul discuţiei din data de 28.04.2014, Stan Mustaţă a precizat că suma de bani pe care ar fi putut să o plătească Mihai Stoica, în schimbul soluţiei favorabile, putea să fie de 500 de milioane lei vechi sau chiar 400 de milioane, însă nu mai puţin de 300 milioane’, se mai arată în referatul DNA.
Ce se scrie în referat
Infracţiunea de luare de mită, comisă de MUSTAŢĂ Stan, cu ajutorul inculpatului BORACIU Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, a dosarului privind pe condamnatul STOICA Mihai, zis „MEME” În convorbirea purtată în mediul ambiental la 07.04.2004, inculpatul MUSTAŢĂ Stan a adus în discuţie dosarul penal al condamnatului STOICA Mihai, zis „MEME”, precizând că, deşi i-a admis în principiu contestaţia în anulare, totuşi, pe fond, va respinge cererea: „Şi la MEME? la MEME? Nelu, Nelu, la MEME? I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: „Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o …[cuvânt obscen]…. Pe lege, …[neinteligibil]…, să fiu al dracu’”.
În momentul când inculpatul BORACIU Ion l-a întrebat dacă totuşi mai putea să rezolve cererea, în sensul de a pronunţa o soluţie favorabilă: „Nu mai poţi s-o rezolvi?”, MUSTAŢĂ Stan a lăsat să se înţeleagă că ar putea pronunţa hotărârea la termenul din 16 aprilie 2014: „Ba da. Pe 16”. De asemenea, aflând că avocatul contestatarului era o prietenă a inculpatului BORACIU Ion („Avocată o are pe doamna aia blondă. Şi aia e prietena mea…..), judecătorul i-a sugerat inculpatului BORACIU Ion să o contacteze: „Zi-i ei să sc…”.
JUDECĂTORUL Stan Mustaţă a fost reţinut
BORACIU Ion i-a adus la cunoştinţă că STOICA Mihai credea că hotărârea favorabilă era întemeiată: „Nu vrea, că zice că pe bune iese şi…”, ceea ce l-a enervat pe judecător: „Fir-ar mama ei a dracu’! Băga-şi-ar …[cuvânt obscen]… în mama ei!”. Aflată în incinta grupului sanitar, împreună cu MUSTAŢĂ Stan şi BORACIU Ion, în momentul în care s-a adus în discuţie dosarul privind pe „MEME”, CUREA Mariana s-a retras: „Hai, că mă duc dincolo, vă las”.
Subiectul a fost reluat şi cu ocazia convorbirii din data de 28.04.2014, când la întrebarea inculpatului BORACIU Ion: „Ce ai făcut cu MEME? Mai poţi să faci ceva cu MEME?”, inculpatul MUSTAŢĂ Stan a răspuns afirmativ, condiţionând actul de justiţie de remiterea, cu titlu de mită, a unei sume de bani,
fără a preciza valuta: „Cincizeci, patruzeci, treizeci. Sub treizeci dă-l în …[cuvânt obscen]…”.
Din această convorbire a mai rezultat şi că ALEXANDRU Florian ar fi luat legătura cu o persoană în sensul celor arătate mai sus, dar că acea persoană îi invită la un grătar, inculpatului MUSTAŢĂ Stan fiindu-i teamă să se expună în acest fel: „Păi acesta iar mi-a zis, c-a zis c-a vorbit cu unu, dar ăla zice să
mergem la un grătar. Bă, să nu te atragă în cursă, bă, nebunul acesta!”. MUSTAŢĂ Stan a afirmat că poate să dispună o soluţie favorabilă – punere în libertate sau scăderea pedepsei – în schimbul unei sume de bani pe care iniţial nu a precizat-o, prilej cu judecătorul a comentat faptul că STOICA Mihai are bani şi că are mulţi avocaţi. Ulterior, cu prilejul discuţiei din data de 28.04.2014, MUSTAŢĂ Stan a precizat că suma de bani pe care ar fi putut să o plătească STOICA Mihai, în schimbul soluţiei favorabile, putea să fie de 500 de milioane lei vechi sau chiar 400 de milioane, însă nu mai puţin de 300 milioane. De asemenea, la dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr. 1557/2/2014, în care STOICA MIHAI are calitatea de contestator condamnat.
Totul trecea pe la grefieră
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că grefiera Mariana Curea de la Curtea de Apel Bucureşti era preocupată ‘permanent’ de a asigura ‘protecţia’ faţă de eventuale măsuri de supraveghere tehnică.
Astfel, în 2 aprilie, Mariana Curea, reţinută alături de judecătorul Stan Mustaţă, îi explica acestuia şi unui alt inculpat din dosar – Ion Boraciu – că instanţa competentă să dispună astfel de măsuri faţă de magistrat era chiar Curtea de Apel Bucureşti.
”Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere’, ‘La noi!’, ‘Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta şi de când s-a …’, sens în care nu exista niciun pericol întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate: ‘Nu s-a dat o …[neinteligibil]… nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, Ecris-ul, şi la noi şi la întâia”, se arată în referatul DNA privind propunerea de arestare preventivă în cazul judecătorului Stan Mustaţă şi a grefierei Mariana Curea.
Anchetatorii susţin că structura grupului infracţional organizat a presupus plasarea membrilor săi pe diferite paliere de acţiune, în funcţie de importanţa poziţiei pe care o deţineau în ierarhia grupării criminale, având sarcini bine conturate şi delimitate, astfel încât acţiunile lor să se desfăşoare în mod coordonat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea unor beneficii materiale.
‘Faptele de corupţie pentru care au fost formulate acuzaţii penale în prezenta cauză, prin ordonanţa din 28 aprilie 2014, ora 08,00, au putut fi comise numai pe fondul funcţionalităţii anterioare a grupului infracţional organizat, context în care mituitorii şi cumpărătorii de influenţă au accesat, practic, în mod direct sau prin persoane interpuse, gruparea criminală prin intermediul unuia din membrii acesteia’, se arată în document.
Potrivit DNA, succesiunea ‘serviciilor’ oferite de magistrat se situează în centrul activităţii infracţionale, iar convorbirile purtate în mediul ambiental între acesta şi ceilalţi inculpaţi, interceptate şi înregistrate în cauză, au relevat elemente probatorii insurmontabile privitoare la implicarea în săvârşirea unor fapte de corupţie cu caracter repetitiv.
‘Dialogurile purtate între membrii grupului denotă o evidentă obişnuinţă a acestora în desfăşurarea unor asemenea activităţi infracţionale, în cadrul cărora erau deja stabilite ‘tarifele’ pentru furnizarea hotărârilor judecătoreşti favorabile, singura lor preocupare fiind, în această privinţă, aceea ca fiecare dintre ei să-şi îndeplinească, în vederea atingerii scopului comun urmărit, sarcinile asumate în cadrul cooperării lor delictuale’, mai spun procurorii.
Sursa citată menţionează că elementele definitorii ale funcţionării grupului se structurează pe mai multe paliere: întâlniri conspirative, asigurate cu frecvenţă aproape zilnică de Ion Boraciu, în biroul acestuia situat în Bucureşti, şos. Colentina, modul conspirat de comunicare, cu evitarea telefoanelor mobile; identificarea dosarelor penale în care judecătorul putea pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; formularea ‘ofertelor’, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, disponibilitatea de a pretinde mită fiind exprimată cu privire la toate dosarele din lista de şedinţă, indiferent de gravitatea infracţiunilor; trimiterea în teren a inculpaţilor Boraciu şi Alexandru, în vederea contactării posibililor mituitori sau cumpărători de influenţă, de către Mustaţă; ameninţarea subiecţilor procesuali cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti netemeinice, chiar dacă aceştia în mod legal aveau dreptul la o soluţie favorabilă.
În referat se mai precizează că banii se încasau de către unul din membrii grupului, care avea legătura cu cumpărătorii de influenţă, sumele fiind împărţite între inculpaţi, aceştia asigurându-se în permanenţă de luarea unor măsuri de precauţie, prin alternarea discuţiilor în camerele imobilului, evitarea discuţiilor telefonice.
‘S-a asigurat ierarhia grupului în care judecătorul Mustaţă a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalţi inculpaţi, în pofida anumitor nemulţumiri exprimate de aceştia din urmă. În calitate de prietenă a inculpatului Mustaţă, Mariana Curea a beneficiat şi ea de avantajele liderului (de exemplu: organizarea zilei de naştere la mare, tort, flori, cadouri, etc.). Membrii grupului infracţional au valorizat rolul acesteia în gruparea criminală, din perspectiva funcţiei de grefier, în scopul deservirii în viitor a intereselor grupului, când judecătorul Stan Mustaţă urma să se pensioneze. Pe de altă parte, membrii grupului infracţional şi-au exprimat neîncrederea în Mariana Curea, fiind primită ulterior constituirii grupării şi acceptată exclusiv din dorinţa judecătorului’, se mai arată în document.