Judecătorii care au decis condamnarea fostului primar al capitalei Sorin Oprescu explică în motivarea sentinţei că acesta nu a încercat în niciun fel să combată corupţia din sistem, ci a ales să o îmbrăţişeze şi s-o controleze, în avantajul său.
„Constată imaginea publică falsă pe care și-a creat-o, în condițiile în care unicul său interes real, din funcția de demnitate publică cu care a fost învestit, a constat în ridicarea nivelului propriei bunăstări, din banul public, și consumarea plăcerilor vieții, precum plimbări frecvente între proprietățile sale luxoase și la Viena, la hoteluri de lux, întreținerea unei concubine costisitoare și altele asemenea”, au arătat judecătoarele Daniela Panioglu şi Claudia Jderu.
Instanţa a avut în vedere investigaţiile financiare realizate de specialiştii DNA care au arătat că Sorin Oprescu şi partenera lui de atunci, Elena Nica, nu pot justifica sume mari de bani.
„Curtea, în majoritate, constată că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea şi martorul Nica Elena-Adriana au realizat, în perioada anilor, venituri nejustificate în sumă totală de 3.164.428,61 lei, din care suma de 600.000 euro, adică suma de 2.692.200 lei, la cursul B.N.R., de 4,487 lei pentru 1 euro, în luna iunie a anului 2013, a fost folosită la cumpărarea imobilului situat în strada Herăstrău, nr. 42, Sectorul I. Diferenţa, în sumă de 472.228,61 lei, va fi avută în vedere în ceea ce priveşte măsura asigurătorie”, arată instanţa.
Doi martori denunţători şi, ultzerior, şi directorul Bogdan Popa au colaborat cu procurorii şi i-au dat mită lui Oprescu sume de bani cu seriile notate de DNA.
„În contextul în care martorii-denunțători și, pe urmă, inculpatul Popa Cornel Bogdan au arătat că inculpatul Oprescu Sorin Mircea primea mită din contractele pentru lucrări publice încheiate de Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, două dintre instituțiile publice subordonate Primăriei Municipiului București, care s-au aflat, succesiv, sub directoratul general al inculpatului Popa Cornel Bogdan, martorul-denunţător a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală suma de 60.000 euro, compusă din bancnote ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 28.VIII.2015, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, din această sumă, a fost pusă la dispoziţia inculpatului Popa Cornel Bogdan, pentru a fi înmânată inculpatului Oprescu Sorin Mircea, suma de 25.000 euro”, se arată în motivare.
Pe 5 septembrie 2015, la orele 19:20, directorul Bogdan Poapa a mers la casa din Ciolpani a primarului general şi i-a lăsat cei 25.000 de euro cu seriile notate de DNA. Două ore mai tărziu, Oprescu a fost oprit de procurori pe bulevardul Unirii din Capitală. A fost găsită asupra lui suma de 5000 de euro.
„Constată că seriile celor 3 bancnote în cupiură de 100 euro, precum și seriile numărului de 94 de bancnotele de 50 euro găsite în autoturismul inculpatului, în total suma de 5.000 euro, corespund cu seriile bancnotelor din prima parte a sumei de 25.000 euro, astfel cum au fost înseriate, pusă la dispoziție de martorul-denunțător și pe care inculpatul Popa Cornel Bogdan i-o remisese inculpatului Oprescu Sorin Mircea, pe data de 5.IX.2015, în jurul orei 19,20, la casa sa din Ciolpani, judeţul Ilfov, în modalitatea obișnuită, adică prin plasarea plicului cu mită în spatele pernelor ornamentale ale uneia dintre canapelele din sufrageria imobilului”, se arată în motivare.
„Curtea, în majoritate, mai constată că, la percheziţia domiciliară efectuată în imobilul inculpatului Oprescu Sorin Mircea, situat în a fost găsit şi ridicat dispozitivul gen smartphone marca „Xcomm”, cu inscripția „The Swiss Secure Communication Network”. Are în vedere declarațiile coinculpatului inculpatul Popa Cornel Bogdan, potrivit cărora acest dispozitiv era destinat bruiajului interceptărilor convorbirilor telefonice și ambientale din locația la care inculpatul inculpatului Oprescu Sorin Mircea obișnuia să primească mita, astfel că va lua măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul Oprescu Sorin Mircea a acestui bun, destinat să fie folosit la comiterea infracțiunii de luare de mită”, a arătat instanţa.
Instanţa critică faptul că fostul primar general şi-a avansat şoferul Cristian Stanca zis Grenadă, deşi nu avea studii, doar pentru că era de încredere şi îl ajuta cu colectarea mitelor. În plus, instanţa realtează două episoade hilare în care a fost implicat Grenadă.
„Un exemplu de angajare și promovare a incompetenței, doar pentru a avea o persoană de încredere care să se ocupe de procentul de mită pe care-l percepea din contractele publice, îl constituie inculpatul Stanca Cristian, care, din șofer, apoi referent, evident fără studii superioare, ajunge inspector de specialitate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane.
Impostura inculpatului Stanca Cristian și situația hilară creată de primarul general, prin apropierea și promovarea unui asemenea personaj, rezultă din declarația martorului, care, la urmărirea penală, pe data de 7.X.2015, după ce a precizat că, începând cu data de 2.IX.2009, a fost director general al Poliției Comunitare și, ulterior, al Direcției Generale a Poliției Locale și Control a Municipiului București, a arătat că, în anul 2013, la o întâlnire oficială la nivel de stat, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, primar general, a strigat, pe holurile primăriei generale, „Grenadă!”, moment în care serviciile de protecție au reacționat la nivelul misiunii, dându-și seama, apoi, că era vorba despre inculpatul Stanca Cristian, zis „Grenadă”, șoferul acestuia, apoi, prin luna ianuarie-februarie a anului 2014, în cadrul întrunirii Comitetului de Urgență, după ce inculpatul Popa Cornel Bogdan nu fusese în măsură să prezinte o situație coerentă, inculpatul Stanca Cristian i-a raportat primarului general că au fost luate măsuri pentru deszăpezirea aleilor din cimitire, intervenție privită cu uimire și nelămurire de către inculpatul Oprescu Sorin Mircea, evident dându-și seama de ridiculozitatea unui asemenea angajat în ipostaze publice. Însă, unul dintre mijloacele de menținere a corupției constă în cultivarea și promovarea incompetenței profesionale”, arată judecătoarele în motivare.