Detalii uluitoare despre înregistrările din dosarul „Ferma Băneasa”. Expert: Conţin urme de editare computerizată

Expertul susţine că înregistrările au fost modificate, apoi au fost folosite programe speciale pentru ca intervenţia asupra acestora să fie ascunsă, iar motivul pentru care ministerul Justiţiei nu a ajuns la această concluzie este că a folosit programe pentru înregistrări analogice în condiţiile în care înregistrările din această cauză sunt digitale.

„Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiţiei se fundamentează pe tandardul AES27-1996 (r2007) care a fost elaborat pentru analiza înregistrărilor analogice (benzilor magnetice) şi nu pentru analiza înregistrărilor digitale. În acest dosar înregistrările sunt digitale. Singurele ţări cunoscute în care guvernele sau alte autorităţi ale statului definesc şi recomandă (a se citi impun) definiţii şi metode de analiză în expertizele judiciare/criminalistice sunt cele din spaţiul ex-sovietic ca reminiscenţe din perioada comunistă. Un astfel de exemplu este Rusia în care Ministerul Justiţiei de la Moscova elaborează astfel de norme şi inclusiv validează programe de calculator. Programul de calculator OTExpert, produs în Rusia, utilizat în raportul de expertiză criminalistică nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiţiei de la Bucureşti este verificat şi recomandat de către Ministerul Justiţiei de la Moscova”, se arată în documentul „Obiecţiuni la Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017” al expertului tehnic judiciar şi expert criminalist autorizat în domeniile voce, vorbire şi imagini, Cătălin Grigoraş, publicat de luju.ro.

Acesta susţine, potrivit documentului citat, că în celelalte state membre UE, SUA, Elveţia, Norvegia şi Israel ministerele de justiţie, respectiv guvernele nu au ca obiect de activitate imixtiunea în actul de justiţie şi elaborarea, recomandarea sau impunerea de formule matematice, teoreme, definiţii, metode ştiinţifice, manuale de bune practici sau standarde pentru expertizarea probelor audio. Acestea se elaborează exclusiv de către organizaţii ştiinţifice internaţionale cum ar fi Scientific Working Group for Digital Evidence (SWGDE), European Network of Forensic Science Institutes (ENFSI), ASTM International sau International Organization for Standardization (ISO).

„Menţionez că orice editare, ştergere, inserare sau alt procedeu de eliminare a unor replici sau de alterare a conţinutului original al unei înregistrări poate avea ca efect schimbarea înţelesului unei discuţii şi, conform practicii internaţionale în domeniu, determină îndepărtarea acesteia ca probă. Reamintesc cauza International Centre For Settlement of Investment Disputes (2009) ICSID Case no. ARB/05/13 EDF vs. Romania instanţa de la Washington, D.C. a declarat inadmisibilă proba audio prezentată de către reclamant împotriva României deoarece aceasta nu era autentică (n.n. înregistrarea audio prezentată de EDF conţinea urme clare de editare prin ştergere, similare cu cea depistată în fişierul 29- discutie-tal-beni-staimetz-shimon.mp3)”, potrivit sursei citate de Mediafax.

Alte articole

Cum încearcă Paul de România să scape de închisoare. Mutare surpriză după condamnarea în dosarul ferma Băneasa

Expertul mai susţine că faptul că angajaţii ministerului Justiţiei şi-au fundamentat analizele pe un standard inadecvat înregistrărilor digitale în litigiu din acest dosar şi nu au depistat urme de editare digitală a probelor nu înseamnă că probele sunt autentice, originale sau ca sunt integre.

„În urma analizării înregistrărilor în litigiu se constată că fişierele de expertizat: a) nu conţin înregistrări originale/autentice, b) nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor înregistrări originale/autentice, c) conţin urme de editare computerizată şi diferite (re)compresii digitale distructive şi ireversibile, voluntare, cel mai probabil cu scopul de a masca urmele de editare locală prin ştergere şi inserare”, se arată în concluzia depusă de expert.

Paul Phillipe al României şi omul de afaceri Remus Truică au fost trimişi în judecată, în luna mai 2016, într-un dosar privind retrocedarea fermei Băneasa şi a pădurii Snagov, prejudiciul în acest dosar ridicându-se la 145 de milioane de euro.