Dezastru în agricultură. România a pierdut un sfert din numărul de exploatații agricole începând cu 2010

Dezastru în agricultură. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 ha, respectiv cu 4,1%.

Dezastru în agricultură. România a pierdut un sfert din numărul de exploatații agricole începând cu 2010

Citeşte şi Marcel Ciolacu: „Agricultura este o prioritate în acest moment. Este posibil să fie limitate exporturile”

”Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020, numărul total al exploataţiilor agricole a fost de circa 2.887.000, mai scăzut cu circa 972.000, respectiv 25,2% faţă de Recensământul General Agricol din 2010. Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000, cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; Numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de circa 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010. Scăderea numărului de exploataţii agricole a condus la creşterea suprafeţei agricole medii per exploataţie cu circa 28% (de la 3,45 ha în 2010 la 4,42 ha în anul 2020)”, arată INS.

Tendinţa de scădere a numărului de exploataţii agricole, în special a celor de dimensiuni foarte mici, s-a reflectat în structura exploataţiilor agricole prin reducerea ponderii exploataţiilor cu suprafaţă agricolă utilizată mai mică de 0,1 ha de la 10,3% în anul 2010 la 4,3% în anul 2020 şi creşterea ponderii exploataţiilor agricole are au utilizat suprafeţe mai mari de 10 ha de la 2,2% în anul 2010 la 4,2% în anul 2020.

Pe categorii de exploataţii agricole: suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010; suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 194,78 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010.

Numărul exploataţiilor agricole de dimensiuni mici, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2020 faţă de anul 2010 cu 488.000 de exploataţii agricole, respectiv cu 24,2%. La scăderea numărului de exploataţii agricole de dimensiuni mici a contribuit în mare măsură numărul celor care au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,1 ha.

Pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizată, în anul 2020, structura exploataţiilor agricole a fost diferită din punct de vedere al numărului acestora, comparativ cu structura din punct de vedere a suprafeţei agricole utilizată astfel: exploataţiile agricole sub 1 ha, deşi au reprezentat 54% din numărul total, au utilizat numai 4,6% din suprafaţa agricolă; exploataţiile agricole cu dimensiuni între 1 şi 5 ha au reprezentat 36,3% din numărul total şi au utilizat 18,2% din suprafaţa agricolă; exploataţiile agricole de dimensiuni mari, peste 50 ha, au avut o pondere foarte mică (circa 1%) în ceea ce priveşte numărul acestora, dar au utilizat 54% din suprafaţa agricolă.

O mare parte a suprafeţei agricole utilizată (44,6%) se află în proprietatea celor care o utilizează În anul 2020, din punct de vedere al modului de deţinere a suprafeţei agricole utilizată, suprafeţele în proprietate incluzând şi terenul comun (48,9%) şi cele luate în arendă (37,5%) au avut cele mai mari ponderi. În anul 2020, suprafaţa agricolă utilizată aflată în proprietatea exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a reprezentat 37,9% din întreaga suprafaţă agricolă utilizată, în timp ce la exploataţiile agricole cu personalitate juridică aceasta a reprezentat 6,6%. 2. Utilizarea terenului

Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020, suprafaţa agricolă utilizată a fost de 12.763.000 ha. În ultimii zece ani, de la Recensământul General Agricol din 2010, suprafaţa agricolă a scăzut cu 543.000 ha (4,1%). În anul 2020, terenul arabil şi culturile permanente au crescut cu 258.000 ha (3,1%), respectiv cu 32.000 (10,4%), în timp ce suprafaţa cu păşuni şi fâneţe s-a redus cu 783.000 ha (circa 17,4%) comparativ cu anul 2010.

În structura suprafeţei agricole, ponderea terenului arabil a fost de 67,2%, ceea ce indică o creştere de 4,7 puncte procentuale faţă de anul 2010, ponderea păşunilor şi fâneţelor a fost de 29,2% în scădere cu 4,7 puncte procentuale, în timp ce suprafaţa culturilor permanente a avut o pondere de 2,7%, în creştere cu 0,4 puncte procentuale.

Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2020 arată că principalele culturi din teren arabil sunt: porumbul, grâul comun, floarea soarelui şi rapiţa, totalizând un procent de 73,1 % din terenul arabil faţă de circa 67,7% în anul 2010.

Citeşte şi Ministrul propus al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, avertizează: „Agricultura românească este o ameninţare pentru alte state”

Atât numărul exploataţiilor agricole cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei. În macroregiunea doi sunt cele mai multe exploataţii agricole (31,8%) şi acestea utilizează cea mai mare suprafaţă agricolă (31,4%). Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, cu 20,5% şi respectiv 18,1%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile Sud Muntenia (17,9%) şi Sud-Est (17%).

În anul 2020 efectivele de porcine şi bovine au scăzut cu 33,1%, respectiv cu 9,8%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 15,8%, respectiv 3,5% faţă de cele înregistrate în anul 2010.

S-a constatat o concentrare a efectivelor de bovine în regiunile de dezvoltare Nord-Est (22,2%), Centru (21,8%) şi Nord-Vest (19,3%); la efectivele de porcine, s-au evidenţiat regiunile de dezvoltare Vest (26,1%), Nord-Vest (15,3%) şi Sud – Est (13,8%) cu cele mai mari efective de porcine; efectivele de ovine au fost preponderente în regiunile de dezvoltare Centru (20,3%), Nord-Vest (19,1%) şi Vest (16,5%).

Întrebat despre scăderea înregistrată la nivel de porcine, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Aurel Simion, a afirmat că acestă evoluţie are mai multe cauze, printre care pesta porcină africană, precum şi „neglijenţa reproducţiei la porcine”. El a spus că anul acesta Ministerul Agriculturii a finanţat aproape un miliard de lei pentru reproducţia la porci.