Elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate, se arată în Raportul național privind nivelul de literație din România, citat de edupedu.ro.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20).
Raportul a fost întocmit în baza unor teste de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar pe elevi cu vârste între 6 şi 14 ani. Testele au fost făcute atât la sate cât și la orașe, în format digital sau la clasă. Au răspuns un eșantion de 47. 000 de copii începând din ianuarie 2021 testul de literație. Acest test măsoară competențele de literație pentru elevii claselor I-VIII.
În acest context, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că începând cu septembrie 2023, sistemul de educaţie din România va funcţiona pe cu totul şi cu totul alte baze.
”Competenţele de literaţie sunt esenţiale pentru parcursul educaţional al unui elev şi, mai apoi, sunt exprem de importante pentru dezvoltarea adulţilor”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu, citat de news.ro.
Sorin Cîmpeanu a arătat că, pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie, în scopul adoptării acelor măsuri care să îmbunătăţească aceste competenţe, e nevoie de o evaluare standardizată.
”Standardizarea evaluării este un deziderat care trenează de mult timp. Tot de mult timp ştim că avem probleme din perspectiva competenţelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării. Ne spun de testele PISA, rezultatele la evaluarea naţională, ne-o spun universităţile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare ştiinţifică, în rândul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar”, a mai spus ministrul Educaţiei.
El a afirmat că ”rezultatele sunt triste”. ”Pe de altă parte, însă, avem o serie de oportunităţi. Prima dintre ele se numeşte România Educată, care se concentrează foarte mult nu numai pe componenta de evaluare ci pe componenta de construcţie a unui curriculum care să genereze acele competenţe care, în momentul în care sunt evaluate, să ne arate că suntem într-o situaţie mult mai bună decât cea prezentată”, a explicat ministrul, arătând că România Educată va fi pusă în practică conform termenelor stabilite.
”Vă spun că în septembrie 2023, sistemul de educaţie din România va funcţiona, începând cu septembrie 2023, nu mai este mult, pe cu totul şi cu totul alte baze. Aceasta este oportunitatea esenţială”. a spus Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a menţionat că o altă oportunitate este aceea a conjugării, fără precedent, a eforturilor, resurselor din mediul public şi mediul privat.
”Nu ţin minte, deşi am mai trecut prin Ministerul Educaţiei, să fie existat atât de mare deschidere spre cooperarea între Ministerul Educaţiei şi cei care aveţi lucruri de spus în domeniul educaţiei.