ALEGERI UCRAINA 2019: Dezbatere cu „scântei” în Ucraina între candidaţii la scrutinul prezidenţial

ALEGERI UCRAINA 2019: Cu două zile înainte de cel de al doilea tur, actorul de 41 de ani, novice în politică dar un showman de profesie, şi preşedintele la final de mandat Petro Poroşenko, de 53 de ani, s-au înfruntat în faţa a mii de susţinători adunaţi pe stadionul Olimpiski.

„Cum se face că Ucraina, Ucraina, una dintre ţările cele mai sărace, este condusă de preşedintele cel mai bogat din istoria sa?”, l-a întrebat Volodimir Zelenski pe adversarul său, fost om de afaceri care a făcut avere din producţia de dulciuri, care este acuzat că ar fi obstrucţionat lupta împotriva corupţiei. „Câţi bani vă mai trebuie pentru a avea destui?”, l-a mai întrebat Zelenski.

„Vedem o incompetenţă totală”, a replicat Petro Poroşenko. „Suntem confruntaţi cu provocări care impun la un preşedinte curaj şi experienţă internaţională. Cum intenţionează el să ocupe funcţia de comandant şef?”, a mai întrebat preşedintele la final de mandat.

Organizată în ultimele ore ale campaniei oficiale, confruntarea constituie ultima şansă a preşedintelui Poroşenko de a încerca să umple prăpastia care-l separă de actorul de comedie, creditat cu peste 70% din voturi în ultimele sondaje.

Alte articole

Crin Antonescu vrea, și el, probe care să susțină anularea alegerilor: ”Toate instituțiile cu autoritate în domeniul unor astfel de cercetări sunt datoare să producă niște rapoarte”

UDMR îl susţine pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale din 2025. Vot în Consiliul Reprezentanţilor Unionali

După ce şi-a înmulţit avertismentele privind riscurile presupuse de un salt în necunoscut, el încearcă să scoată în evidenţă experienţa sa politică, diplomatică şi militară acumulată în fruntea unei ţări confruntate cu cea mai gravă criză de la obţinerea independenţei, în 1991.

Sosirea sa la putere în 2014 în urma protestelor din Piaţa Maidan a fost urmată de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi un război în Est cu separatiştii susţinuţi militar, potrivit Kievului şi Occidentului, de Moscova, care respinge aceste acuzaţii.

Lentoarea luptei anticorupţie şi impasul în care se află conflictul i-au exasperat pe alegători. Şi, fără nicio mare surpriză, Volodimir Zelenski pare să fie pe punctul de a accede la preşedinţia acestei foste republici sovietice de 45 de milioane de locuitori, de la porţile Uniunii Europene, notează AFP.

„Putin visează la un preşedinte novice, slab, nepregătit. Cu cât preşedintele ucrainean este mai slab, cu atât preşedintele rus este mai puternic”, a declarat Petro Poroşenko în cadrul unui miting de vineri după-amiază din Piaţa Maidan.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că serviciile sale vor privi dezbaterea şi că o vor înregistra pentru Vladimir Putin. „Va avea poate timpul să o privească în timpul weekendului”.

Provocat de rivalul său să accepte o dezbatere, Volodimir Zelenski a suscitat un veritabil foileton privind modul de confruntare, punând condiţiile ca aceasta să aibă loc pe un stadion şi ca cei doi participanţi să dea teste de depistare a alcoolului şi a drogurilor.

Negociată întreaga săptămână, mizanscena a evoluat până în ultimul moment: deşi trebuiau să stea pe două scene distincte aflate la extremităţile stadionului, cei doi rivali s-au urcat în cele din urmă pe acelaşi podium şi şi-au strâns mâinile înainte de dezbatere.

Dincolo de promisiunea de a menţine direcţia pro-occidentală pe care a pornit ţara din 2014, politica pe care o va duce Zelenski rămâne incertă, chiar dacă el a încercat între cele două tururi de scrutin să-şi întărească credibilitatea, înconjurându-se de consilieri mai experimentaţi şi întâlnindu-se săptămâna trecută la Paris cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

După ce şi-a făcut campanie în principal pe reţelele sociale, actorul a mers joi seară la un talk-show televizat şi a schiţat primii paşi ai unei preşedinţii inimaginabile în urmă cu câteva săptămâni, prezentând echipa de care se va înconjura.

Dacă Petro Poroşenko este creditat de susţinătorii săi că a apropiat Ucraina de Occident, a redresat armat şi a evitat falimentul ţării sale, una dintre cele mai sărace din Europa, pe de altă parte niciun înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupţie şi conflictul din Est pare în impas.

Acordurile de pace semnate la Minsk la începutul lui 2015 au permis o diminuare a tensiunilor, însă luptele rămân cotidiene şi mai multe ore de negociere de joi nu le-au permis protagoniştilor să se pună de acord asupra unui armistiţiu pe durata Paştelui ortodox, de pe 28 aprilie.