Dezbatere USR: Revizuirea Constituţiei este o necesitate. Problema nu vine de la CCR, ci de la Constituţia pe care o avem în vigoare

Discuţiile din cadrul dezbaterii, care a avut loc la Palatul Parlamentului, au avut ca punct de plecare decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la revocarea din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Parlamentarii USR au amintit cu acest prilej de proiectul Uniunii de modificare a Constituţiei. Potrivit acestuia, se doreşte modificarea articolului 142, alin. 3, referitor la numirea judecătorilor la Curtea Constituţională. USR propune ca aceştia să fie numiţi de preşedinte, Parlament şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul mai prevede: modificarea art. 146 din Constituţie, referitor la atribuţiile CCR; introducerea unui articol nou cu privire la imunităţile judecătorilor CCR; revizuirea art. 132 referitor la autoritatea ministrului Justiţiei asupra procurorilor, în sensul clarificării raportului dintre ministrul Justiţiei şi procurori.

Deputatul Stelian Ion, membru în Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, a arătat că, de când a fost elaborată Constituţia, controversele au fost nenumărate, iar lucrul acesta se pare că nu este pe cale să înceteze.

„Este foarte important ce ne dorim de fapt ca societate. Şi amintesc că, înainte de 1989, aveam Constituţia din 1965 şi acolo erau câteva lucruri de care am vrut să ne îndepărtăm după Revoluţie. Se prevedea foarte clar că procurorul general este numit de Marea Adunare Naţională – Parlamentul de azi – şi era cel care controla activitatea procuraturii. Iată că era o subordonare directă a procurorilor faţă de politic. Dacă am vrut să ne îndepărtăm de această viziune… (…) După atâţia ani de la elaborarea Constituţiei, revenim la o variantă în care totuşi există un control, o autoritate puternică a politicului – ministrul Justiţiei fiind angrenat în acest joc politic – asupra procurorilor. Şi credem că este fundamental greşit. Şi, indiferent de ce a spus acum CCR, noi credem că trebuie tăiat „nodul gordian” şi trebuie să gândim spre viitor – dacă procurorii ar trebui să rămână magistraţi şi care este rolul lor în raport cu ministrul Justiţiei, cum ar trebui să funcţioneze – nici să aibă o putere extraordinară, dar nici să fie puşi sub subordonarea politicului”, a subliniat Stelian Ion.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă, consideră că problema principală constă în statutul procurorilor, respectiv a magistraţilor.

„Problema nu vine de la CCR, ci de la Constituţia pe care o avem în vigoare. Intenţia celor care au scris-o era să pună procurorii sub Ministerul Justiţiei, 15 ani lucrurile n-au contat. (…) Sigur, trebuie rectificate multe texte în Constituţie. (…) În momentul ăsta ar fi important să amendăm Constituţia ca să garantăm independenţa magistraţilor – asta este problema nr. 1 – şi a procurorilor de caz. Această independenţă a dispărut şi asta este marea dramă. (…) Urgenţa mi se pare amendarea Constituţiei pentru garantarea independenţei procuraturii care nu e clar statuată în Constituţie. Ei au profitat de această neclaritate şi au răsturnat o practică ce începuse să se ducă într-o altă direcţie, în marja gentleman’s agreement, pe care o societate democratică o permite. Dar pentru că orice gentleman’s agreement s-a spart, pentru că acum se forţează limitele tuturor instituţiilor, trebuie să avem o prevedere explicită în Constituţie că procurorii sunt independenţi pe caz. Această garanţie n-o mai avem şi vedeţi cum CCR a profitat de această neclaritate”, a arătat Sorin Ioniţă.

Potrivit senatorului USR Vlad Alexandrescu, „este clar că, în momentul de faţă, CCR, prin mai multe decizii, s-a aliniat majorităţii politice care doreşte ca societatea românească să ajungă într-o anumită zonă şi să încline balanţa justiţiei într-o anumită direcţie”.

„Lucrul ăsta nu s-a întâmplat neapărat acum, el se întâmplă de mai multă vreme. Este anticipat şi de o anumită funcţionare a Curţii, generată de numirile politice. (…) S-a ajuns de fapt ca, în momentul de faţă, CCR să fie alcătuită din nişte „super politicieni”. (…) Suntem într-un moment de răscruce. În momentul de faţă, un adevărat politician trebuie să înţeleagă sensul profund al societăţii, al istoriei şi preşedintele este pus în această situaţie. (…) A venit momentul să ne gândim ce putem face dacă CCR îşi depăşeşte competenţele? În Constituţie nu scrie asta – ce se poate face dacă CCR îşi depăşeşte competenţele. Poate că a venit într-adevăr momentul să ne gândim la o modificare constituţională, în care să prevedem controlul CCR. Controlul CCR cred că ar putea fi exercitat de către ÎCCJ pe anumite segmente. Cred că şi astăzi, dacă cineva din societatea civilă ar face o plângere împotriva CCR pentru că şi-a depăşit competenţele, această speţă ar putea fi judecată de Înalta Curte”, a spus fostul ministru al Culturii. El consideră că „acestor super-politicieni trebuie să li se indice o limită, pentru că nu pot duce Constituţia acolo unde vor ei”.

În opinia liberalului Cristi Băcanu, consilier al preşedintelui PNL, o majoritate temporară doreşte să politizeze justiţia, el amintind că dezideratul formaţiunii sale este un control obiectiv de constituţionalitate. El s-a declarat „înspăimântat” de efectele deciziei CCR referitoare la revocarea procurorului şef al DNA, respectiv de efectele acesteia.

„Pentru că este concentrată foarte multă putere în mâna unui singur om, care astăzi este dl. profesor Tudorel Toader, poate fi şi un inginer, de pildă dl. Dragnea dacă nu e condamnat. (…) Sper că societatea românească va avea maturitatea de a modifica prevederile constituţionale ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple”, a adăugat liberalul.

Conform liderului „Iniţiativa România”, Mihai Poliţeanu, faptul că se introduce în Constituţie caracterul independent al procurorului nu rezolvă problema la nivelul CCR.

„Ştim foarte bine că procurorii în funcţie de conducere vor fi numiţi de ministrul Justiţiei. (…) Decizia CCR este o porcărie. Chiar şi cum este articolul constituţional acum, nu ne duce în niciun fel către o consecinţă logică şi juridică că procedura de numire ar trebui să fie aşa sau altfel. Asta este o decizie care ar fi trebuit luată în afara textului constituţional. Trebuie ca în aceeaşi măsură să punem în dezbatere publică statutul CCR, procedura de numire. (…) Dacă am merge pe o astfel de soluţie, de exemplu – să schimbăm procedura de numire -, cred că ar trebui umblat mai departe în Constituţie şi anume în ceea ce priveşte CSM. (…) Şi CSM-ul să poată propune trei membri ai CCR, iar votul în CSM să fie deschis şi să fie public”, a opinat Poliţeanu.

Prezentă la dezbatere, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a subliniat că un control de constituţionalitate al legilor este absolut necesar.

„Pe de altă parte, este foarte adevărat că un control al constituţionalităţii legilor nu înseamnă neapărat o manifestare ieşită din toate cadrele juridice, dimpotrivă, presupune o respectare riguroasă a competenţelor. Au mai existat şi alte decizii controversate ale CCR, nu e o criză fantastică legată neapărat de o decizie, au fost momente în care CCR a făcut obiectul unor critici uneori chiar virulente. (…) Important este însă ca ori de câte ori CCR îşi asumă curajul de a lua decizii, care pot să nu fie foarte agreabile pentru publicul larg, să fie atentă să nu sfârşească prin a produce revizuiri ale Constituţiei implicite sau decizii care contrazic pur şi simplu textele. (…) Cred că atunci când discutăm de CCR şi de o eventuală revizuire a Constituţiei, rolul său ar trebui să fie limitat la verificarea limitelor şi nu ar trebui să se manifeste într-o manieră care să ridice semne de întrebare legate de conţinutul deciziilor sale. Credibilitatea unei astfel de instituţii depinde foarte mult de coerenţa jurisprudenţei sale”, a explicat Simina Tănăsescu, ea făcând o invitaţie la colaborare loială, instituţională, care, în opinia sa, ar putea fi urmată.

La dezbaterea de la Parlament au mai luat cuvântul parlamentari, analişti, foşti magistraţi, jurnalişti.