Dezvăluiri care cutremură Uber din temelii, sute de mii de documente arată cum a fost minţită poliţia şi s-au încălcat legile. Legăturile secrete ale companiei cu Emmanuel Macron

Scurgerea fără precedent către The Guardian a peste 124.000 de documente, cunoscute sub denumirea de fişiere Uber, scoate la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai faimoase afaceri provenită din Silicon Valley. Documentele care se referă la o perioadă de cinci ani, în care Uber a fost condusă de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să extindă serviciul de transport de taxi în oraşe din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor şi a reglementărilor privind taxiurile.

În timpul reacţiei negative la nivel global, datele arată cum Uber a încercat să atragă sprijin prin atragerea discretă a prim-miniştrilor, preşedinţilor, miliardarilor, oligarhilor şi baronilor mass-media.

Informaţiile scurse sugerează că directorii Uber nu îşi făceau, în acelaşi timp, iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, un director glumind că au devenit ”piraţi”, iar altul recunoscând: ”Suntem doar al naibii de ilegali”. Cache-ul de fişiere, care se întinde între 2013 şi 2017, include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage şi mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere între Kalanick şi echipa sa de directori de top.

Într-o ocazie, Kalanick a respins îngrijorările altor directori conform cărora trimiterea şoferilor Uber la un protest în Franţa îi punea în pericol în faţa violenţei din partea oponenţilor furioşi din industria taxiurilor. ”Cred că merită. Violenţa garantează succesul”, a răspuns el. Într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că ”nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului” şi orice sugestie că a fost implicat într-o astfel de activitate ar fi complet falsă.

Alte articole

Poliţia Rutieră a mers cu taxi-ul, UBER şi Bolt în weekend. Amenzi de 56.000 de lei

Câţi bani i s-au cerut unui clujean pentru o cursă Uber de doi kilometri. „Un număr de taxi aveţi careva? Că n-am mai sunat niciodată!”

Scurgerea de informaţii conţine şi texte între Kalanick şi Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franţa, când era ministrul economiei, permiţând Uber acces frecvent şi direct la el şi la personalul său. Macron, preşedintele francez, pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunându-i chiar companiei că a intermediat o ”înţelegere” secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.

În mod privat, directorii Uber şi-au exprimat dispreţul abia mascat faţă de alţi oficiali aleşi care erau mai puţin receptivi la modelul de afaceri al companiei. După ce cancelarul german, Olaf Scholz, care era primarul oraşului Hamburg la acea vreme, a respins lobbyiştii Uber şi a insistat să plătească şoferilor un salariu minim, un director le-a spus colegilor că este ”un adevărat comediant”.

Când vicepreşedintele american de atunci, Joe Biden, un susţinător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: ”Am pus oamenii mei să-l anunţe că fiecare minut întârziat este un minut mai puţin pe care îl va avea cu mine”.

După ce s-a întâlnit cu Kalanick, Biden pare să-şi fi modificat discursul pregătit la Davos pentru a se referi la un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori ”libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-şi gestiona propriile vieţi după cum doresc”.

The Guardian a condus o investigaţie globală asupra fişierelor scurse despre Uber, împărtăşind datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ).

Citeşte şi Veneţia, primul oraş din lume care introduce bilete de intrare de 10 euro pentru turiştii de o zi. Amenzi uriaşe pentru cine nu respectă noile reguli

Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.

Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut ”greşeli şi paşi greşiţi”, dar a spus că Uber a fost transformată din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi. ”Nu am şi nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre prezente. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi ce vom face în anii următori”, arată comunicatul.

Citeşte şi Cât câştigă un şofer la Uber lunar. Ce trebuie să faci ca să devii șofer la Uber

Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber ”au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber”.

Documentele scurse dezvăluie metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Una dintre cele mai mari platforme de lucru din lume, Uber este acum o companie de 43 de miliarde de dolari (36 de miliarde de lire sterline), care efectuează aproximativ 19 milioane de călătorii pe zi.

Fişierele acoperă operaţiunile Uber din 40 de ţări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, dezvoltând serviciul său de transport cu taxiul în multe dintre oraşele în care îşi desfăşoară activitatea şi astăzi.

De la Moscova la Johannesburg, finanţată cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenţionat puternic călătoriile, seducând şoferii şi pasagerii să acceseze aplicaţia cu stimulente şi modele de preţuri care nu ar fi sustenabile.

Uber a subminat pieţele consacrate de taxiuri şi şi a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legi care să ajute la deschiderea drumului pentru un model de economie bazat pe aplicaţii de muncă, care de atunci a proliferat în întreaga lume.

În încercarea de a înlătura reacţia acerbă împotriva companiei şi de a obţine modificări ale legislaţiei privind taxiurile şi munca, Uber a plănuit să cheltuie 90 de milioane de dolari în 2016, pentru lobby şi relaţii publice, sugerează un document.

Strategia sa a implicat adesea trecerea peste capetele primarilor oraşelor şi autorităţilor de transport şi direct la sediul puterii.

Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, directorii Uber s-au întâlnit faţă în faţă cu Macron, premierul irlandez, Enda Kenny, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi George Osborne, cancelarul Regatului Unit la acea vreme. O notă de la întâlnire l-a descris pe Osborne drept ”un susţinător puternic”. Într-o declaraţie, Osborne a spus că politica explicită a guvernului la acea vreme era să se întâlnească cu firmele globale de tehnologie şi ”să le convingă să investească în Marea Britanie şi să creeze locuri de muncă aici”.

În timp ce întâlnirea de la Davos cu Osborne a fost făcută publică, datele arată că şase miniştri conservatori din Marea Britanie au avut întâlniri cu Uber care nu au fost dezvăluite. Nu este clar dacă întâlnirile ar fi trebuit să fie declarate, expunând confuzia cu privire la modul în care sunt aplicate regulile de lobby din Regatul Unit.

Documentele indică că Uber era pricepută să găsească rute neoficiale către putere, să exercite influenţă prin intermediul prietenilor sau intermediarilor sau să caute întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenţi asistenţi şi oficiali.

Compania a obţinut sprijinul unor figuri puternice din locuri precum Rusia, Italia şi Germania, oferindu-le mize financiare preţuite de Uber şi transformându-i în ”investitori strategici”.