De asemenea, în cadrul acestei investigaţii corporative sunt vizaţi şi Mihnea Vasiliu, CEO Ringier România, şi întregul departament HR al Ringier România. Ancheta Ringier verifică dacă Tolontan şi departamentul HR au respectat legislaţia muncii din România, în speţă legea 487/2002 art. 540 HG 355/2007.
Articolul 540 prevede că persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăște că persoana suferă de o tulburare psihică și consideră că:
a) din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane;
b) în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.
Din comisia de anchetă a Ringier fac parte Verena Vonarburg, Head of Public Affairs of Ringier, şi Christoph Haldi, Chief People Officer of Ringier, cei care i-au chemat la raport pe Mihnea Vasiliu, CEO Ringier România, şi pe Cătălin Tolontan, coordonator editorial Libertatea.
Ancheta Ringier a pornit în urma scandalului public din ultimele zile şi vizează în special dovezile postate de Iulia Marin pe pagina sa de Facebook privind boala sa precum şi felul în care jurnalistul Cătălin Tolontan s-a folosit de ea implicând-o în anchete jurnalistice problematice şi agravându-i, cel mai probabil, astfel problemele medicale.
Redactorul-şef de facto, Cătălin Tolontan, explică tuturor că a angajat-o pe Iulia Marin şi a menţinut-o ca angajată în cadrul redacţiei Libertatea timp de aproape trei ani. Totuşi, în toată această perioadă, medicul Iuliei Marin a decis şi i-a recomandat, pentru a depăşi boala, să-şi schimbe jobul sau să se orienteze spre domenii mai putin „agresive”.
Pentru a ascunde opiniei publice faptul că se află sub o investigare corporativă din partea angajatorului său, Tolontan a lansat o ploaie de fumigene în ultima perioadă pentru a-şi acoperi faptele. Împreună cu armata de zombi sorosişti, jurnalistul Cătălin Tolontan le explică românilor şi instituţiilor că legea poate fi încălcată şi că el împreună cu colectivul de la tabloidul Libertatea au dreptul să o încalce.
Toate aceste lucruri şi toată aceatsă atitudine având în spate justificarea faptului că Tolontan şi echipa managerială de la Libertatea&Ringier România cred că sunt o forţă a binelui în România.
Pentru Cătălin Tolontan şi banda de sorosişti, Constituţia României şi legea nu trebuie respectate, cu atât mai puţin conduita morală şi regulile de bun simţ.
În cadrul investigaţiei interne, coordonatorul editorial Libertatea a fost convocat la o discuţie extrem de serioasă şi de CEO-ul local Ringier România, Mihnea Vasiliu, prima persoană care a fost contactată de departamentul de Corporate Affairs al Ringier Elveţia.
România TV va urmări rezultatul acestei anchete interne în speranţa că un grup media internaţional de o asemenea anvergură precum Ringier nu poate permite continuarea practicilor lui Cătălin Tolontan.
Da, oamenii cu probleme psihice pot lucra şi trebuie ajutaţi să se reintegreze în companii şi în societate. Acest lucru trebuie, totuşi, făcut urmând sfatul medicilor şi cu respectarea legilor în vigoare, nu pentru satisfacerea nevoilor de afaceri şi nu pentru plezirismul unor suflete pline de ură precum cel al lui Cătălin Tolontan.
Într-o postare din luna septembrie a anului trecut, scrisă cu aproximativ o lună înainte de a treia tentativă de suicid, Iulia Marin mărturisea că nu va urma recomandările medicului din spital care îi spusese că este nevoie URGENT să-şi schimbe jobul stresant.
Tânăra nu a luat în calcul nicio secundă acest lucru, ba, mai mult, s-a bucurat că cei doi angajatori pe care i-a avut în ultimii ani „nu s-au speriat” de boala ei, aşa cum fac alţi angajatori „needucaţi”, şi i-au permis să lucreze în ritmul pe care l-a dorit ea, făcând abstracţie complet de afecţiunea ei.
„Nu cred in pensionarea pe caz de boala in situația in care omul e încă functional, dar statul roman asta încurajează. Angajatorii sunt needucați si se sperie. Nu e nimic de speriat. E o boala ca oricare alta.
Doi angajatori am avut in acești trei ani si in ambele rânduri am întâlnit o înțelegere de care azi mi-e mie rusine si care m-a salvat. Am primit mereu tot răgazul de care am avut nevoie. Poate mai mult. Sfaturi bune. Ascultare.
Am împlinit zilele trecute zece ani de presa si ma gândeam ca as vrea sa închei. Curând. Medicul meu din spital spunea ca “e nevoie urgent sa va schimbați munca”.
Sa scriu, așadar, articole mai simple. Sa ma menajez. Sa ma ascund sub un clopot de sticla. Si m-am gândit mult la asta zilele astea – asta imi doresc?
Am zece ani de jurnalism si cred ca încă am destule de învățat. Apoi, vreau sa văd cum e – cum e sa fii un profesionist care nu are nicio tulburare? Cum e sa te vezi cu o sursa si sa nu tremuri ca frunza? Cum e sa fii, de fapt, jurnalist? […]
Deci, nu, doctore, nu voi sta sub un clopot de sticla. Pentru ca imi pasa din nou, in sfârșit si pentru ca altora le-a pasat de mine când mie insami nu imi mai pasa„, scria regretata jurnalistă pe Facebook în septembrie 2022.