DEZVĂLUIRI despre cele două reactoare nucleare care au DISPĂRUT din România

„Piesele reactoarelor pentru acele unităţi (3 şi 4 n.r.), produse în România, erau în stadiu avansat de fabricaţie încă din anul 1990, inclusiv 602 tone de combustibil nuclear. Din păcate, toate acestea au dispărut fără urmă în anii ’90„, a declarat, pentru libertatea.ro, inginerul Cornel Mihulecea, omul care s-a ocupat de proiectul energiei nucleare româneşti.

La începutul acestui an, guvernul anunţa că unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor fi realizate cu o investiţie de 6 miliarde de euro, venită din China. În cursul acestei luni ar fi urmat să se înfiinţeze o societate româno-chineză care să materializeze proiectul. Cu toate acestea, se bate pasul pe loc.

„Chinezii voiau să vină cu banii, iar noi urma să venim cu tehnologia, pentru că ei ştiau, pe bună dreptate, că noi avem capacitatea tehnologică de a construi centrale nucleare. Lucru care nu se mai poate face, pentru că unităţile economice autohtone care se ocupau de aşa ceva au fost desfiinţate pe motiv că sunt fiare vechi„, a explicat Cornel Mihulecea, fost preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.

Citeşte şi România are nevoie de încă o centrală nucleară cu reactoare de generaţia a patra

Alte articole

Ce scrie presa britanică despre alegerile prezidențiale din România: „Ghidul politicianului îngâmfat pentru distrugerea democrației”

MAE acuză interferență rusă în alegerile din România: „O campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de social media are scopul de a influența procesul electoral”

Planul iniţial prevedea construcţia a cinci unităţi cu reactoare canadiene de tip CANDU, care folosesc drept moderator în reacţia nucleară apa grea. Pentru acestea, România a cumpărat licenţa, a asimilat tehnologia şi a început să construiască centrala şi reactoarele, să producă combustibilul nuclear şi apa grea. În 1996 a fost pornită unitatea 1, iar în 2007, unitatea 2.

Greu de înţeles de ce aşa târziu, în condiţiile în care la Bucureşti, la IMGB, erau deja realizate componentele de bază pentru unităţile 1, 2, 3 şi 4, iar la Piteşti exista deja o rezervă de 602 tone de combustibil nuclear.

„În ianuarie 1990, premierul Petre Roman m-a sunat şi mi-a cerut să mă pensionez. Am întrebat cui să predau tot ce am de predat – gândiţi-vă că este vorba despre tehnologie nucleară şi combustibili nucleari! -, iar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac griji, să plec şi gata! După câţiva ani de la plecarea mea, primele două reactoare au fost puse în funcţiune, dar celelalte două, pentru unităţile 3 şi 4, au dispărut, la fel cum au dispărut fără urmă şi cele 602 tone de combustibil nuclear, omologat şi fabricat legal în România. Cu acest combustibil ar fi putut funcţiona timp de 5 ani un reactor care furnizează 9% din energia ţării. Acum, va trebui să cumpărăm reactoare de la canadieni. Mi-e ruşine pentru ceea ce se întâmplă„, a spus Cornel Mihulecea.

Citeşte şi Experţii trag semnalul de ALARMĂ:Suntem aproape de un NOU CERNOBÎL. Europa este ÎN PERICOL