Procurorii DNA îl supectează de complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat. Dispariția lui Elan Schwartzenberg, plecat din România în iulie 2012, ascunde multe necunoscute.
Blejnar făcea parte, alături de Codruț Marta (fostul său șef de cabinet), Viorel Comăniță (fost director la Autoritatea Națională a Vămilor), Dan Secăreanu (fost șef al SGIPI Constanța) și Elan Schwartzenberg (fostul patron al postului Realitatea TV) din palierul de protecție al grupării „Regelui Motorinei”, potrivit procurorilor DNA.
Fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, a fost trimis în judecată, alături de alte 14 persoane, pentru un prejudiciu de 53 de milioane de euro.
Marta (căutat prin Interpol, arestat preventiv în lipsă) și Schwartzenberg (fugit din România) sunt cercetați într-un dosar separat de această anchetă. Pe scurt, oficialii statului român (Blejnar și Comăniță) ar fi blocat controalele Fiscului la compania Excella Grup Real, controlată de soții Nemeș. În schimbul serviciului, procurorii arată că „Regele Motorinei” plătea bani grei lui Marta și lui Schwartzenberg. „În perioada săvârșirii faptelor, Schwartzenberg Emilian controla postul de televiziune Realitatea și clama că relațiile pe care le avea în lumea politică cu membrii tuturor partidelor îi permiteau să influențeze procesul de numire a conducerii ANAF”, arată procurorii DNA.
IPOTEZĂ OFICIALĂ: Codruţ Marta NU MAI ESTE ÎN VIAŢĂ. Dezvăluiri ULUITOARE. VIDEO
Pe 10 februarie 2012, Marta și Nemeș au discutat codificat despre aceste transferuri de bani și cuantumul banilor. Marta i-a atras atenția că „nu erau toate, erau numai o parte”, și că mai trebuie „celelalte să i le dau lu’ ăla” . Nemeș i-a promis că „se va uita prin ele, să vadă ce lipsește”, și că ar trebui să fie „opt în total”. Marta i-a replicat că sunt „numai vreo patru, în total 1,1”.
Cum a protejat Sorin Blejnar gruparea de evaziune condusă de Radu Nemeş
Comăniță, Blejnar, Nemeș, Marta și Schwartzenberg au fost monitorizați de serviciile secrete în perioada 2011-2012. Ei au avut mai multe întâlniri secrete și discutau codificat. „Modul conspirat în care s-au desfășurat aceste întâlniri, limbajul cifrat folosit și metodele utilizate pentru a evita o eventuală interceptare a discuțiilor ambientale denotă că toți participanții aveau reprezentarea caracterului infracțional al activității desfășurate”, se arată în rechizitoriul DNA.