Unul dintre martorii din dosar a descris în instanţă circuitul şpăgilor din Dosarul Microsift. Acesta a precizat cum îi erau livrate sute de mii de euro lui Gheorghe Ştefan.
Citeşte şi: Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au fost audiaţi la DNA
„Sumele de bani au fost scoase în tranşe de Tomi Răzvan pentru Gheorghe Ştefan. Banii erau luați în numerar și dați lui Muraru. Banii au fost aduşi la mine în birou, apoi au ajuns la Gheorghe Ştefan în sacoșe sau în genți. Au existat 3-4 situații de acest gen. Nu vorbeam la telefon detaliile, îi spuneam doar ca vreau să-l văd și el înțelegea”, se arată într-o declaraţie făcută de un martor în sala de judecată, potrivit România TV.
Martorul povesteşte şi cum banii din mită erau folosiţi pentru a le cumpăra apartamente copiilor lui Gheorghe Ştefan.
„La cererea lui Gheorghe Ştefan, am cumpărat cu banii scoşi din offshore-uri două apartamente pentru copiii lui. Un apartament de peste 100 de mii de euro şi un altul în jur de 60 de mii de euro. Imobilele erau situate în acelaşi bloc, pe aceeaşi scară. După un an, Pinalti mi-a solicitat să trec apartamentele pe numele altor persoane, pentru că în presă apăruseră articole despre afacerile familiei Ştefan„, a precizat unul dintre martorii din dosar.
De altfel, „Pinalti” era considerat „şeful combinaţiilor” datorită faptului că avea foarte mare putere în partid. „Am interacționat cu Gheorghe Ştefan pentru a-mi facilita niște contracte. Era de notorietate că directorul de la Oil Terminal Constanţa era pus de Pinalti și nu as fi avut cum să fac afaceri la Constanţa decât cu ajutorul lui Gheorghe Ştefan. Ştiam că era un om cu foarte mare putere în partid. Îmi era frică de Gheorghe Ştefan. Eu am şi acum afaceri în Piatra Neamţ, inclusiv la Giga TV”, a mai spus martorul.
El a subliniat că un apartament cumpărat cu banii din şpăgi trebuia să ajungă la fostul ministru al Transporturilor Ana Boagiu.
„Apartamentul de 100.000 de euro cumpărat din banii de şpagă a fost folosit ca gaj la bancă de Draghiş, apoi, după ce creditul a fost plătit, apartamentul urma să fie vândut Ancăi Boagiu”, a mai spus martorul în faţa instanţei.
Citeşte şi DOSARUL Microsoft. Dorin Cocoş: Din şpagă am dat 3,3 milioane de euro pentru campania PDL
Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Dosarul se află pe rolul ICCJ
Astfel, susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de cel real, având la bază un necesar nefundamentat.
„La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia.
Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.
Astfel, în primăvara anului 2009, a avut loc o întrevedere între Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.
„În cursul procedurii de achiziție, pentru a asigura asocierii având ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoș a pretins de la o persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu — 2.700.000 euro și 1.800.000 euro, Gheorghe Ștefan — 4.000.000 euro, Dorin Cocoș — 9.000.000 euro.
Din fișa de date a procedurii de achiziție rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel încât să fie înlăturat de la licitație orice alt ofertant în afară de asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecință, la 12.08.2009 a fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”, potrivit procurorilor.