1. Contrabanda cu opiu între CIA şi Kuomintang
Motivaţia principală a CIA este de a proteja interesele Statelor Unite în întreaga lume, iar în numele luptei împotriva comunismului Agenţia ar fi făcut orice. S-a implicat inclusiv în China, unde a susţinut forţele loiale generalului Chiang Kai-chek, reunite în partidul Kuomintang, în confruntarea cu partidul comunist al lui Mao Zedong. Impulsul a fost mai mult decât logistic, CIA punând opoziţiei la dispoziţie toate echipamentele necesare pentru traficul de opiu în China, dar şi între Birmania şi Thailanda. Drogurile reprezentau o sursă importantă de venit pentru opoziţie, ajutând-o să se finanţeze, iar CIA a oferit pentru transportul lor inclusiv avioane aparţinând Air America.
2. Afacerea Iran-Contras
Cei care au văzut filmul Secrete de Stat ştiu despre ce este vorba. Suntem în plină epocă a preşedintelui Ronald Reagan, iar CIA nu-l vede deloc cu ochi buni guvernul sandinist din Nicaragua, al lui Daniel Ortega, pe care îl consideră comunist. Soluţia a fost, ca şi în China, de a sprijini financiar opoziţia, numită aici forţele Contras. În acest sens, CIA a eliberat o cale aeriană care să permită importul a tone de cocaină din SUA (fapt ce a determinat o criză a crack-ului printre dependenţii de cocaină din pătura săracă a populaţiei americane), iar oficiali ai SUA s-au ocupat în paralel, sub acoperire, cu vânzarea de arme către Iran, banii fiind deturnaţi către forţele Contras. Un exemplu dovedit este cel al locotenent-colonelului Oliver North, adjunctul consilierului pentru apărare naţională al SUA. Acesta a vândut prin intermediari arme Iranului şi a deturnat profiturile către forţele Contras, într-o perioadă în care Congresul interzisese ajutorarea lor. Detaliile afacerii au implicat mai mulţi oameni de stat şi militari, dar niciunul nu a fost vreodată pedepsit.
3. Închisorile secrete ale CIA
Multe mistere planează încă asupra acestui subiect, care este fierbinte şi în momentul de faţă. Agenţia şi guvernul american au dezminţit multă vreme existenţa lor, însă sub presiunea ONG-urilor şi a Amnesty International ele au fost recunoscute de către Washington. Aceste “baze” s-au aflat în special în ţări din Europa de Est, Maroc şi Afghanistan, locuri care le permiteau americanilor să nu se comporte cu prizonierii conform celor prevăzute în dreptul american. Este greu de imaginat ce s-a petrecut în aceste locuri şi ce tratamente le-au fost aplicate prizonierilor.
4. Operaţiunea Ajax
Una dintre specialităţile CIA este de a se asigura că prietenii americanilor sunt la putere în cât mai multe ţări ale lumii. În cazuri mai complicate Agenţia alege să susţină răul considerat mai mic. Operaţiunea Ajax, desfăşurată în anul 1953, a avut ca scop să-l împiedice pe premierul ales al Iranului, Mohammad Mosaddegh, să naţionalizeze resursele de petrol ale ţării sale, fapt ce ar fi avut ca efect îngroparea afacerilor americanilor în Zona Golfului. O lovitură de stat bine ticluită, care a constat în mituirea unor oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri, plus provocarea unei revolte, a determinat arestatea lui Mosaddegh şi înlocuirea sa cu generalul pro-american Fazlollah Zahedi. De remarcat că Zahedi fusese arestat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din cauza simpatiilor sale naziste.
5. Programul afghan
Programul afghan este una dintre operaţiunile CIA care a avut ulterior repercusiuni majore pe scena geopolitică mondială. Totul a început în 1978, când Afghanistanul era teatrul unui război civil în care erau implicaţi comuniştii aflaţi la putere, sprijiniţi de URSS, şi opozanţii mudjahedini. CIA s-a simţit obligată să intervină în favoarea ultimilor, pe care i-a antrenat şi înarmat, între dotările rebelilor figurând chiar şi rachete anti-aeriene. După cum avea să se dovedească ulterior, CIA i-a pregătit practic pe viitorii luptători Al Qaeda, fapt recunoscut în parte de Agenţie prin faptul că SUA au început războiul din Afghanistan, la scurtă vreme după atentatele din 11 septembrie 2001. De altfel, este arhicunoscut faptul că Ossama Ben Laden a fost în tinereţe agent al CIA.
6. Programul Phoenix
S-a derulat între 1965 şi 1972, pe durata Războiului din Vietnam, şi consta în controlarea mai puţin convenţională a civililor vitnamezi. Practic, operaţiunea avea ca scop intimidarea populaţiei care sprijinea armata vietnameză, printr-un şir de crime în serie şi torturi de neimaginat. Erau vizaţi în mod special liderii Viet Cong, specializaţi în acţiuni de gherilă şi sabotaj. Arestat, torturat, violat şi ucis – acestea erau etapele prin care trecea un vietnamez care nu-i iubea pe americani. Asasinatele erau comise de mercenari, plătiţi mai bine decât soldaţii obişnuiţi. În rapoartele CIA se arată că 81.740 de membri sau colaboratori Viet Cong au fost neutralizaţi. Cum, la un moment dat, strategia folosită de americani începea să funcţioneze, liderii Viet Cong au decis că e cazul să riposteze, declanşând un genocid în masă, anihilând, în execuţii publice, vietnamezii bănuiţi că sunt colaboratori ai trupelor Phoenix, membrii familiei acestora, prietenii sau chiar vecinii. “Într-o zona populată din Saigon, în mijlocul pieţei publice erau ridicate două ţepe din metal. Într-una atârna tânărul primar al unui cătun, bănuit că a acordat sprijin trupelor Phoenix. În cealaltă ţeapă fusese atârnată nevasta să, însărcinată. Pentru a fi siguri că trecătorii îşi vor aminti mereu această privelişte, pântecele femeii era spintecat cu macetă, fetusul atarnandu-i în bătaia vântului”, îşi amintea unul dintre oficialii C.I.A. ai vremii, Peer de Silva. După mai multe articole care denunţau abuzurile comise şi audieri în Congres, programul Phoenix a fost suspendat.
7. Falsa campanie de vaccinare din Pakistan
Este una dintre cauzele înrăutăţirii relaţiilor dintre SUA şi Pakistan, inclusiv americanii de rând fiind priviţi cu circumspecţie în această ţară. În 2010, înaintea raidului împotriva lui Osama Bin Laden, CIA a organizat o falsă campanie de vaccinare a copiilor în oraşul Abbottabad, în încercarea de a obţine mostre ADN ale membrilor familiei acestuia. Campania de vaccinare a fost planificată după ce serviciile secrete americane localizaseră un curier Al Qaida în Abbottabad în vara lui 2010. CIA a monitorizat ulterior clădirea, însă voia să obţină confirmarea prezenţei lui Bin Laden înaintea lansării operaţiunii de eliminare. Mostrele ADN obţinute de la oricare dintre copiii lui Ben Laden aflaţi în clădire urmau să fie comparate cu mostrele prelevate de la sora acestuia, care a murit la Boston în 2010. Medicul Shakil Afridi, care afirma că îi vaccinează pe copii împotriva hepatitei B, a fost ulterior arestat de serviciile de informaţii pakistaneze, fiind acuzat de de colaborare cu americanii.
8. Misiunea Pornografia
CIA intenţiona să îl discrediteze pe Saddam Hussein în ochii poporului sau, înaintea ofensivei din Irak, din 2003, prin diverse metode, inclusiv printr-o înregistrare video ce ar fi arătat că fostul dictator era homosexual. “Ar fi arătat că şi cum ar fi fost realizată cu camera ascunsă”, a recunoscut un oficial CIA, referindu-se la înregistrarea video care ar fi urmat să îl înfăţişeze pe Saddam întreţinând relaţii sexuale cu un băiat. “Ideea era ca Irakul să fie inundat de aceste înregistrări video”, a mai spus acesta. Scenarii asemănătoare au existat în cazul lui Osama Bin Laden şi a preşedintelui indonezian Sukarno. Singurul viciu al acestuia din urmă erau femeile, iar CIA a creat o mască cu chipul lui Sukarno şi a pus-o pe faţa unui actor de filme XXX, turnând apoi un film porno. Lansarea pe piaţă a casetei a fost însă anulată, americanii realizând brusc faptul că moravurile sunt foarte libere.
9. Proiectul Valoros
S-a derulat în Albania, fiind o acţiune conjugată a CIA şi MI6 pentru a destabiliza regimul comunist condus de Enver Hoxha. Profitând de haosul din ţară şi de faptul că mulţi locuitori erau încă monarhişti, în 1947 au fost pregătiţi şi paraşutaţi în centrul ţării, în Districtul Mati (zonă cu populaţie mai conservatoare), mai mulţi albanezi ce locuiau în exil, în speranţa că vor putea stârni o revoltă populară. Războiul civil scontat nu a avut loc, populaţia nefiind deloc impresionată de îndemnurile acestora. Au existat şi câteva încercări de sabotaj, la câmpurile petrolifere Kucova şi minele de cupru din Rubik, dar nici ele nu au avut un succes real. Punctul culminant s-a atins în vara lui 1949, când două grupuri de comando, formate din 30 de albanezi expaţi recrutaţi din rândul luptătorilor de gherilă, au fost duşi în ţară, unii cu avionul alţii, cu o navă, din Italia. Ambele grupuri erau aşteptate însă de detaşamente ale armatei comuniste, iar câţiva luptători au fost ucişi. Cam la fel s-a întâmplat în 1952, iar rebelii care nu au fost ucişi pe ţărm au fost judecaţi şi condamnaţi la închisoare de autorităţile comuniste de la Tirana, în 1954. Proiectul CIA în Albania a fost un eşec total.
10. Traficul cu heroină în Vietnam
CIA este responsabilă în mare parte de creşterea consumului de droguri la nivel global şi chiar în rândul propriilor trupe. Sunt zvonuri referitoare la legăturile cu cartelurile mexicane ale drogurilor, despre soldaţii din Afghansitan, dependenţi de opiu, dar este o certitudine traficul cu heroină derulat în timpul Războiului din Vietnam. Totul se întmpla în Sud, unde preşedintele Nguyen Van Thieu era băgat până-n gât în comerţul cu droguri, iar americanii îi puneau la dispoziţie elicopterele lor. Potrivit statisticilor, 30.000 de militari americani au devenit dependenţi de heroină pe perioada Războiului din Vietnam.