Ce ar putea avea cineva, spre exemplu, împotriva lăcustei de deşert? Aceste creaturi paşnice se hrănesc cu frunze şi fructe şi preferă lumina soarelui şi compania altora – şi de aici înclinaţia de a călători împreună în roiuri la lumina zilei. Există însă lăcuste „nonconformiste”, care călătoresc singure, pe timp de noapte. Din 2008 până în 2011, un grup de cercetare condus de Uwe Homberg, de la Universitatea din Marburg, a cercetat misterul orientării pe întuneric al acestor insecte ce zboară noaptea.
Deşi cercetarea pare inofensivă, privind retrospectiv, preşedinta universităţii, Katharina Krause, nu este deloc încântată. Contactată de Der Spiegel online, ea a declarat că „s-ar fi împotrivit serios acceptării acestui proiect, având în vedere aşteptările militare clare ale finanţatorului„. Clientul a fost Departamentul Apărării din SUA, iar pentru suma de 143.000 de euro americanii au dorit identificarea modalităţilor de a orienta şi ghida dronele şi armele, pe baza comportamentului lăcustelor de deşert în timpul zborurilor de noapte, scrie Agerpres, preluând publicaţia germană.
Citeşte şi Topul universităţilor şi institutelor de cercetare din România. Vezi primele clasate
Postul de televiziune şi de radio NDR şi publicaţia Süddeutsche Zeitung au relatat prima dată, luni, că 22 de universităţi şi institute de cercetare germane au primit finanţări de peste 10 milioane dolari de la Departamentul Apărării din SUA începând cu anul 2000. Potrivit articolului citat, proiectele de cercetare finanţate de americani au vizat cercetările de bază şi cercetări în scopuri militare, inclusiv privind explozivii. Spre exemplu, Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen a primit peste 470.000 dolari în anul 2012 pentru a descoperi modalităţile de a îmbunătăţi explozibilii militari.
Semne de întrebare
Potrivit Der Spiegel, această finanţare ridică o serie de întrebări serioase în Germania despre relaţia dintre Pentagon şi instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare. Ajută aceste institute SUA să dezvolte maşini de ucis? Încalcă unele dintre aceste universităţi germane propriile lor „clauze civile”, potrivit cărora orice activitate de cercetare trebuie să vizeze exclusiv scopuri civile?
Citeşte şi România, prima ţară în care a fost lansat programul european de cercetare şi inovare Orizont 2020
Universităţile americane au o lungă tradiţie de cercetări militare, iar institutele solicită contracte finanţate generos de Pentagon. În Germania însă, cercetarea ştiinţifică în scopuri de război este privită critic şi mai multe grupuri de la diferite universităţi au presat oficialii acestor institute pentru a fi de acord să desfăşoare activităţi de cercetare exclusiv în scopuri paşnice şi civile. Între 2000 şi 2010, Ministerul Apărării de la Berlin a finanţat cu 46 de milioane de euro proiecte de cercetare în domeniul apărării la 48 de universităţi – o sumă meschină, prin comparaţie de cea oferită de către Pentagon universităţilor americane.
Pe de altă parte, 13 de universităţi germane au implementat deja clauze civile, care stipulează ca activităţile de cercetare şi predare să fie complet private de orice influenţă militară sau, în cazul existenţei unor dubii, decizia privind acceptarea sau respingerea unui proiect să fie luată în mod transparent.
Universitatea din Bremen a fost prima universitate germană care a adoptat o clauză civilă. Totuşi, o relatare recentă a indicat că două posturi la doctorat au fost finanţate de către Pentagon. Un fizician specializat pe probleme de mediu a încheiat contractele, fără a-şi informa decanul sau conducerea universităţii. În documentele contabile ale universităţii se preciza doar că proiectele primeau „finanţare de la terţi„, fără ca publicul sau ministerele educaţiei să cunoască adevărata lor natură.
Deşi sună ciudat, aceasta procedură este la fel de întâlnită pe cât este de legală. Cercetătorii de la universităţile germane sunt obligaţi să caute finanţare de la părţi terţe, în parte deoarece instituţiile lor depind de aceasta. De asemenea, în condiţiile în care constituţia germană nu prevede restricţii în privinţa cercetării, oamenii de ştiinţă trebuie să se conformeze doar legilor corespunzătoare, cum ar fi cele ce reglementează tehnologia genetică, agenţii biologici, armele şi comerţul exterior. Dacă universitatea unui cercetător are prevăzută în regulament o clauză civilă, acesta este obligat, atunci când este în dubiu, să ceară o evaluare de la biroul decanului. Cu toate acestea, cercetătorii nu sunt obligaţi să respecte această evaluare.