„Cele 20 de hectare neştiute ale lui Steinmtez au o structură opacă de proprietate care începe cu un SRL din Bucureşti şi se înfundă într-o companie offshore din Panama, înregistrată de casa de avocatură Mossack & Fonseca. Firma offshore se numeşte Lester Invest Group SA şi a fost înfiinţată în iulie 2009. În acelaşi an, a cumpărat firma românească Allegro Invest, la pachet cu o mare parte din suprafaţa de 20 ha de la Snagov. Anterior, SRL-ul bucureştean aparţinuse unui anume Traian Potcoavă din comuna Vlădeni, Braşov, şi sub acest patronaj, încă din 2007, în plină bulă imobiliară, începuse să cumpere terenuri de milioane la Snagov. În 2009, avea deja 20 ha, direct de la proprietari sau intermediarii de drepturi litigioase. Compania offshore a fost înfiinţată la cererea grupului Onyx din Geneva, Elveţia, condus oficial de Beny Steinmetz. Un angajat vechi al magnatului, director în holding, a fost omul care a trimis efectiv solicitarea în Panama. Se numeşte Sandra Merloni-Horemans şi este legată de miliardarul Steinmetz în mai multe afaceri, inclusiv într-unele investigate acum pentru corupţie pe trei continente”, se arată în articolul RISE Projects.
Conform sursei citate, din acelaşi cabinet al corporaţiei lui Steinmetz a plecat şi însărcinarea către avocatul român, Robert Roşu, de a reprezenta offshore-ul panamez Lester Invest Grup în procesul administrativ de achiziţie a SRL-ului bucureştean cu terenurile de la Snagov. Robert Roşu este fondator al casei de avocatură Tucă, Zbârcea şi Asociaţii şi, de anul trecut, suspect în dosarul ‘Truică-Steinmetz-Lambrino’, privind cele două retrocedări penale amintite.
Citeşte şi: DIICOT va verifica informaţiile din dosarele „Panama Papers”
‘Confruntat de RISE Project cu informaţiile din corespondenţa electronică purtată de managerii lui Steinmetz cu avocaţii de la Mossack & Fonseca, Robert Roşu susţine că nu-şi aminteşte de firma Lester Invest Grup din Panama: ‘Am semnat mii de acte, dar numele acestor companii nu îmi spun nimic’. Cât despre legăturile sale cu miliardarul Beny Steinmetz, avocatul susţine că a prestat pentru acesta exclusiv servicii juridice’, se mai precizează în articol.
Jurnaliştii RISE Projects mai semnalează că în toţi aceşti ani, Consiliul Judeţean Ilfov a emis mai multe certificate de urbanism pentru construcţia unor ansambluri rezidenţiale pe terenurile secrete ale lui Steinmetz din Snagov. Cele 20 de hectare sunt compuse din 23 de loturi, cu suprafeţe cuprinse între câteva sute de metri pătraţi şi câteva hectare. Unele dintre aceste terenuri sunt poziţionate lângă pădurea seculară Codrii Vlăsiei.
În perioada 2007-2009, când a fost derulat grosul achiziţiilor imobiliare, terenurile din Snagov erau evaluate de bănci la 300 — 380 de euro pe metru pătrat.
‘Retrocedarea din pădurea ‘Fundul Sacului’ Snagov este un alt tun imobiliar orchestrat de reţeaua lui Beny Steinmetz în România. Companiile magnatului au obţinut fraudulos 47 de hectare de pădure dintr-o fostă rezervaţie naturală protejată — statut desfiinţat fără explicaţii la începutul anilor 2000. Scoaterea pădurii ‘Fundul Sacului’ din registrul ariilor protejate a condus la o operaţiune complicată de preluare a acesteia de către gruparea Beny Steinmetz — Remus Truică — Tal Silberstein — Shimon Sheves. Toţi, puşi acum sub acuzare la DNA’, se mai precizează în articol.
După mai multe operaţiuni şi anchete, Steinmetz a rămas cu 25 ha în pădurea Fundul Sacului, pe care le deţine în continuare prin suveica de firme România — Cipru — Panama, dar au fost sechestrate de procurorii DNA.
Investigaţia jurnaliştilor RISE Projects mai semnalează că, prin reţeaua de offshore-uri, Beny Steinmetz a mai gestionat „o retrocedare penală”: Ferma Regală Băneasa, evaluată la 138 de milioane de euro.
Cele 21 de hectare din terenurile Fermei au devenit proprietatea aceleiaşi structuri offshore construită de Beny Steinmetz, adică cea folosită şi în retrocedarea penală din Snagov, iar o serie de documente dezvăluie că miliardarul controla în permanenţă evidenţa proprietăţilor din România.
Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic ‘Panama Papers’, anunţau duminică publicaţiile Le Monde şi Le Soir.
Potrivit Le Soir, este cea mai mare scurgere de informaţii financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde vorbeşte despre cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanţelor offshore.
Ancheta, coordonată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), este semnificativă nu doar prin numărul documentelor — potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane—, ci şi prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că ‘şocul este planetar’.
În centrul acestei ‘pânze de păianjen’ se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore, societăţi ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor.
Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, ţară considerată ca fiind unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei şi o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude şi activităţi criminale.
Documentele din arhiva acestei societăţi panameze relevă că, începând din anul 1977 şi până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii.