„Solicit Ministerului de Externe declararea de urgenţă a cetăţeanului maghiar Vona Gabor persona non-grata pentru declaraţiile sale fără precedent împotriva statului român. Incitarea publică la conflicte cu România reprezintă o escaladare a extremismului maghiar la care statul român nu are voie să rămână fără replică. De asemenea, activitatea partidului Jobbik şi a organizaţiilor extremiste paramilitare maghiare trebuie interzisă pe teritoriul românesc”, susţine deputatul PSD, într-un comunicat transmis duminică.
El menţionează totodată că va depune la Parlament la începutul viitoarei sesiuni un proiect de lege „prin care să fie interzise manifestările de orice fel (întruniri, tabere, conferinţe, mitinguri) care, prin obiectul, desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituția României”.
Mircea Dușa: Declarațiile extremiste ale liderului Jobbik trebuie respinse cu fermitate
„Proiectul de lege prevede de asemenea ca persoanele de cetăţenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituția României să fie considerate persona non-grata pe teritoriul României. Pentru a opri extremismul la sursă, proiectul propune ca partidele politice, fundațiile, ONG-urile sau orice fel de organizaţii juridice sau non-juridice înregistrate în afara României care promovează mesaje şi/sau desfăşoară acţiuni care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituția României să fie declarate indezirabile pe teritoriul României, iar activitatea lor în interiorul graniţelor României să fie interzisă”, mai spune Diaconu în comunicat.
Răspunsul MAE nu a întârziat să apară, Ministerul afirmând că un cetăţean străin poate fi declarat persona non-grata doar celor cu statut diplomatic.
„Ministerul Afacerilor Externe precizează că declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor având statut diplomatic. În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob, şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul menţionează că, potrivit acestui act normativ, în cazul faptelor descrise şi incriminate de acesta, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.
„De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 85 procedura prin care un străin este declarat indezirabil, ca măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul menţionat mai sus”, se mai arată în comunicatul MAE.
Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.
Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând.