Nimeni nu ştie cine a pictat acele scene, însă biserica din Corund (comuna Bogdand) nu este singurul lăcaş de cult cu o asemenea iconografie, scrie satmareanul.net. Biserici cu picturi asemănătoare sunt şi în alte zone ale ţării precum în Deseşti (judeţul Maramureş) şi Almaş Sălişte (judeţul Hunedoara).
Specialiştii sunt de părere că picturile redau una din versiunile apocrife ale Apocalipsei care, conform acestora era o scriere destul de răspândită la finele veacului al XVIII-lea, dar încă neidentificată de cercetătorii acestui domeniu.
Ceea ce ne atrage atenţia în momentul în care trecem pragul lăcaşului de cult este bogata iconografie ce înfăţişează păcatele umane, respectiv pedepsele pentru acestea. Interesant este şi faptul că lipsesc anumite elemente ale Judecăţii de Apoi. Spre exemplu, nu apare Hristos cu apostolii, dar lipsesc şi cei drepţi, elemente atât de obişnuite în iconografia ortodoxă.
Însă, pictura redă figurile din Iad. Într-una din reprezentări apare figura uriaşă a unui diavol negru aşezat în poarta Iadului, deasupra căreia un drăcuşor cu un steag în mână suflă în trâmbiţă. Diavolul întâmpină păcătoşii, dintre care unii sunt purtaţi pe spate de către alte creaturi ale infernului.
Într-o altă scenă apar doi draci îngenunchiaţi, fumând din pipă în timp ce înteţesc focul sub un ceaun. O altă pictură redă o femeie dezbrăcată călărind pe spinarea unui măgar, ce se îndreaptă spre moarte.
Izvoarele plasează construcţia bisericii din Corund în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1723. Lăcaşul de cult şi-a dobândit înfăţişarea actuală în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Documentele vremii ne dezvăluie că iniţial biserica a fost ridicată în mijlocul cimitirului de pe deal după care a fost mutată pe locul ei actual, construcţia fiind transportată cu ajutorul boilor.