Joe Biden, căruia Phenianul îi denunţă ”politica ostilă”, nu exclude să se întâlnească într-o bună zi cu Kim Jong Un, însă subliniază că nu va face acest lucru fără un angajament clar din partea acestuia din urmă. Negocieri între Statele Unite şi Coreea de Nord rămân blocate în continuare, după eşecul celui de-al doilea summit al lui Donald Trump cu Kim Jong Un, la Hanoi, în Vietnam, în 2019.
Kim ”a subliniat necesitatea de a ne pregăti atât de dialog, cât şi de confruntare, mai ales de a ne pregăti deplin de confruntare”, într-un discurs cu privire la strategia sa faţă de Washington, în a treia zi a unei reuniuni plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor (unic), potrivit agenţiei oficiale nord-coreene de presă KCNA.
El ”a îndemnat să se reacţioneze puternic şi rapid faţă de o o situaţie care evoluează rapid şi ca eforturile să se concentreze asupra unei preluări a unui control stabil asupra situaţiei în peninsula Coreea”, potrivit agenţiei.
Kim Jong Un a cerut menţinerea unei ”contraacţiuni strategice şi tactice adecvate” împotriva Statelor Unite şi a subliniat necestatea ”consolidării poziţiei strategice şi rolului activ” al Coreei de Nord şi creării unei ”atmosfere externe favorabile” iniţiativei sale, potrivit agenţiei, preluate de News.ro.
În mai, Joe Biden a criticat demersul precedesorului său Donald Trump, care s-a întâlnit cu „Chairman Kim” în două rânduri, la Singapore şi apoi la Hanoi, fără să obţină vreun rezultat tangibil. ”Eu nu i-aş oferi o recunoaştere internaţională” fără nimic în schimb, insista el.
Biden spunea atunci că nu-şi face ”iluzii” cu privire la dificultatea de a convinge Coreea de Nord să renunţe la arsenalul său nuclear, în urma unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său sud-coreean Moon Jae-in. ”Nu avem nicio iluzie cu privire la dificultate, absolut niciuna. Ultimele patru administraţii nu şi-au atins obiectivul. Este un obiectiv incredibil de dificil”, declara el presei, anunţând că l-a numit pe un diplomat experimentat, Sung Kim, emisar specia pentru Phenian.
Coreea de Nord a efectuat şase teste de rachetă din 2006. Ea este vizată de mai multe serii de sanţciuni internaţionale, din cauza programelor sale de înarmare, interzise.
Însă Phenianul poate accepta o ”reducere treptată a arsenalului său nuclear şi o îngheţare a programului nuclear, în schimbul unei relaxări a sancţiunilor”, analizează Cheong Seong-chang, directorul Studiilor Nord-Coreene la Institutul Sejong.
Potrivit unui raport al unor experţi din cadrul serviciilor americane de informaţii, publicat în aprilie, Coreea de Nord şi-ar putea relua testele nucleare în acest an, cu scopul de a-l obliga pe Biden să revină la masa negocierilor.
Kim ”ar putea adopta un anumit număr de măsuri agresive şi potenţial destabilizatoare, în vederea unei remodelări a mediului securităţii regionale şi adâncirii unor părăpastii între Statele Unite şi aliaţii lor”, se arată în raport. Acest lucru ar putea presupune o reluare a testelor armamentului nuclear şi unor rachete balistice intercontinentale (ICBM).