Die Welt: Viitorul automobilelor germane se află în România

Centrala Daimler din Stuttgart are mari aşteptări de la directorul companiei ‘Star-Transmission’ (furnizoare de componente pentru industria auto) din România, Bernd Krottmayer, scrie Agerpres, citând Die Welt. Fabrica din Transilvania ar urma să dea un impuls strategiei de creştere a companiei pentru 2020, astfel încât Mercedes-Benz să devină cea mai cumpărată şi profitabilă marcă de maşini. De asta, concernul introduce noi modele, care fac necesare mai multe mecanisme, care să fie montate la Sebeş. Aici, fabrica va fi construită de Daimler până în 2016, pentru 300 de milioane de euro. ‘Nu mutăm producţia din Germania, ci preluăm capacităţile suplimentare’, explică Krottmayer.

Pentru el, extinderea este o treabă de zi cu zi din 2010, de când a fost trimis la fabrica centrală din România. Atunci când a venit, aici se aflau 450 de angajaţi, iar astăzi muncesc 1.000 de oameni. Investiţiile ce vor veni anunţă şi viitoare angajări – deşi Krottmayer nu ştie exact câte noi locuri de muncă înseamnă asta. Însă Daimler concurează din ce în ce mai mult cu alţi investitori germani, pentru angajări în Transilvania. Aşa cum saşii au venit aici în secolul 12 ca să administreze regiunea şi să asigure bunăstarea, de zece ani tot vin acum investitorii germani, care creează aici noi locuri de muncă.

Epicentrul acestui boom al construcţiei de automobile este Sibiu. Printre cele aproximativ 800 de firme germane de aici se numără Siemens cu trei fabrici, Continental, Thyssen Krupp, precum şi multe alte firme de mărime medie. În Sibiu locuieşte şi Bernd Krottmayer. ‘Sibiul nu este un oraş tipic industrial. Şi totuşi, aici s-au stabilit multe companii automobilistice în ultimii ani’, spune el, iar acest lucru nu se explică doar cu salariile mici plătite în România. ‘Are mai degrabă legătură cu limba germană, vorbită de mulţi aici, şi de infrastructura bună’, explică reprezentantul Daimler.

Cu toate că în Sibiu locuiesc acum, după afluxul de emigranţi de după 1989 numai 1.500 de germani, printre 147.000 de locuitori, urmele lor se văd bine în oraş: există un liceu german şi se predă germana în şcoli, aici se află o universitate româno-germană, un departament german la teatrul de stat, un centru cultural german, un ziar local german, iar din anul 2000, Sibiul are din nou un primar german.

Klaus Iohannis a atras investitori, a uşurat formalităţile, a combătut corupţia şi birocraţia, a construit infrastructura şi a restaurat chiar şi centrul vechi al oraşului. În 2012, localnicii l-au ales din nou primar, cu 77,9% din voturi, şi alţi politicieni i-au luat-o pe urme. Reprezentanţii minorităţii germane – Forumul Democrat al Germanilor din România – au acum nouă primari în regiune, constată Die Welt.

Arnold Klingeis, primarul din Avrig, îşi explică situaţia aducând argumentul trecutului comun al românilor şi germanilor în Transilvania. ‘Saşii din Transilvania au construit regiunea şi se bucură chiar şi azi de un renume’, spune el, amintind totodată că ‘dacă au existat deseori tensiuni între maghiari şi români, aşa ceva nu s-a petrecut niciodată cu germanii’. După două victorii electorale, acum vrea şi Klingeis să profite de succesul economic al lui Iohannis şi să aducă investitori în oraş. Un primar de origine germană contează foarte mult pentru investitorii germani, spune directorul Forului economic al germanilor din Transilvania (DWS), Jörg Prohaszka: ‘Companiile germane se aflau aici dinainte de Iohannis, însă el a dat un imbold dezvoltării. Fără el nu ar fi existat atâta încredere în regiune’.

Imaginea României este încă deseori legată exclusiv de sărăcie şi corupţie, consideră Die Welt. La aceste prejudecăţi s-a gândit şi Jürgen Schmidt, când a ştiut că trebuie să preia, în 2008, fabrica din Sibiu a companiei producătoare de întrerupătoare, Marquardt. ‘România are puţin farmec pentru mulţi germani, şi simţi mai degrabă compasiune decât surpriză, când ajungi aici’, spune el. Însă după cinci ani, nu mai vrea să plece. ‘Nu întreb centrala germană cât timp mai trebuie să stau, ci cât mai pot rămâne’, precizează Schmidt. Germanul apreciază mai ales nivelul de viaţă din oraş. ‘La sfârşit de săptămână, nu ai nevoie de niciun program. Pur şi simplu mergi în oraş şi apare oricând ceva interesant’, asigură el. Centrul vechi al oraşului înfrumuseţat şi restaurat, îi cucereşte pe mulţi. Schmidt spune că în general, îi ”place felul de a fi deschis al oamenilor, care are mai degrabă ceva din Italia decât din Europa de Est’.

Pentru investitori, şi mai importante sunt cunoştinţele de limbă germană, foarte extinse. Mulţi români îşi iau în serios şansa de a-şi completa educaţia până la Universitate în germană. Clasele în care se predă germana sunt formate în Sibiu de elevi români în proporţie de 90%. ‘Locurile sunt cu adevărat solicitate’, spune managerul de la Daimler, Bernd Krottmayer. Iar asta i-a ajutat pe el şi pe alţi investitori: ‘Lucrăm mult cu colegii din Stuttgart şi este mai uşor să ne înţelegem în limba noastră maternă, decât într-una străină’. De altfel, concernul îi şi trimite pe angajaţii germani pentru câteva luni la centrala din Stuttgart tocmai pentru a învăţa know-how-ul şvabilor. ‘La acelaşi nivel de calificare, m-aş decide oricând pentru angajatul care mai vorbeşte şi germana’, spune Jörg Prohaszka.

În acelaşi timp, companiile deja prezente se tot extind. Marquardt şi-a încheiat în luna aprilie a anului trecut al cincilea proces de extindere şi a ajuns la 1.400 de angajaţi. În funcţie de condiţiile generale, numărul acestora ar urma să crească în următorii 2-3 ani până la 1.900. Compania de automobile Continental a efectuat în februarie 2012 cea de-a patra extindere a fabricii, iar numărul angajaţilor a crescut de la 1.800 la 2.300. Datorită investitorilor, rata şomajului în jurul Sibiului a scăzut, potrivit statisticilor româneşti, de la 10,3% în anul 2000 la aproximativ 4,1% în anul 2012, adică sub media întregii ţări.

La Daimler, ca să-şi asigure cererea de angajaţi, ‘Star Transmission’ s-a implicat, alături de alte companii, în planificarea unei şcoli de afaceri germane în Sibiu, chiar anul acesta. Cei 25 de studenţi din fiecare clasă ar urma să fie formaţi în special în mecatronică, fabricare de ustensile şi electronică. Consilierii din cadrul guvernului regional al landului Baden-Württemberg, de unde provin multe companii stabilite acum în Transilvania, ar urma să pregătească programele de predare. Costurile astfel asumate de companiile care vor să creeze această şcoală arată cum văd ele Sibiul: ‘dacă nu ar merita efortul, am fi încetat expansiunea la un moment dat. Însă avem aici angajaţi tineri, care sunt competenţi şi contribuie la acest succes’, explică Jürgen Schmidt.