Pe de altă parte, unul dintre elementele discriminatorii în procesele de recrutare la nivel local este vârsta, fapt pentru care procentajul angajaţilor de peste 55 de ani este de doar 40%, spre deosebire de 55% la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei analize realizate de Smartree.
‘Constatăm că din ce în ce mai mulţi angajatori din România sunt obiectivi în ceea ce priveşte diferenţele salariale, mizând pe profesionalism şi respectarea unor principii etice. Tendinţa este susţinută în acest context şi de noua generaţie de angajaţi, care îşi negociază contractul de muncă după alte principii decât predecesorii lor. Aşadar, diferenţele salariale tind să fie mai mici sau aproape inexistente în cazul tinerilor de până în 35 de ani, precum şi al celor nou intraţi în câmpul muncii’, apreciază specialiştii HR.
România este una dintre puţinele ţări din UE în care rata de angajare a femeilor a scăzut uşor începând cu anii 2000, stabilizându-se în jurul procentului de 58%, comparativ cu procentul de 75% angajaţi bărbaţi, în creştere în ultimii 5 ani. La nivelul Uniunii Europene s-a observat un decalaj redus al ratelor ocupării forţei de muncă dintre bărbaţi şi femei, ce rezultă din creşterea numărului locurilor de muncă ocupate de femei. Analiza realizată de Smartree se bazează pe datele oficiale publicate de Eurostat.
Cu toate că în ultima vreme femeile sunt mult mai vizibile pe plan profesional, de la mediul antreprenorial, până la top managementul marilor corporaţii, bărbaţii sunt în continuare mai des promovaţi decât femeile şi, prin urmare, mai bine remuneraţi. La nivelul statelor din Uniunea Europeană, mai puţin de 6% dintre directorii generali executivi sunt femei. Unul dintre domeniile în care femeile sunt cel mai puţin implicate în funcţii de conducere, procentajul fiind considerabil în favoarea bărbaţilor, este mediul politic.
La nivel local, vârsta se află pe primele locuri în topul criteriilor de eliminare în procesul de recrutare, procentajul angajaţilor români de peste 55 de ani se menţine la 40%, mult mai mic decât media UE, de 55%. Acest fapt demonstrează o reticenţă din partea companiilor de a angaja persoane de vârsta a doua.
Specialiştii în HR apreciază că există încă angajatori subiectivi pe plan local, care includ în procesele de recrutare elemente discriminatorii, cum ar fi vârsta, anumite grade de handicap, etnia şi, eventual, în anumite părţi ale ţării, naţionalitatea.
Conform analizei, unele companii resping din start candidaţii trecuţi de o anumită vârstă, fără a le acorda şansa de a stabili cel puţin un interviu. Anumite elemente, precum orientarea sexuală sau rasa, nu sunt ţinta discriminării pe piaţa muncii din România. Estimările pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte populaţia României, tot mai îmbătrânită şi în continuă scădere, vor determina companiile ce activează la nivel local să îşi îndrepte atenţia şi către anumite categorii care în momentul de faţă sunt defavorizate.
Citeşte şi Salariul minim a crescut cu 200% în România, în ultimii opt ani. Pe ce loc suntem în Europa