DIICOT, comunicat oficial după ce Cristi Borcea a fost ridicat de procurori. Motivul pentru care are din nou probleme cu LEGEA

Cristi Borcea a fost dus la audieri de procurorii DIICOT. Fostul șef de la Dinamo ar fi făcut împreună cu mai mulți oameni de afaceri tranzacții și transferuri financiare interne în firme și nu au plătit TVA, şi au înregistrat în contabilitatea firmelor mai multe contracte fictive. Prejudiciul este de 40 de milioane de lei din evaziune fiscală și un prejudiciu de 90 de milioane de lei din spălare de bani.

INCREDIBIL! Ce făcea Valentina Pelinel în timpul percheziţiilor de la casa lui Cristi Borcea FOTO

Comunicat DIICOT:

„La data de 02.11.2018, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Generale Anticorupție au efectuat un număr de 24 de percheziţii pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Brăila, Constanța, Arges şi Neamţ, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.

Alte articole

GALERIE FOTO Cum arată Mihaela Borcea, la 13 ani de la divorțul de Cristi Borcea. Femeia de afaceri parcă nici n-a îmbătrânit

Valentina Pelinel a dezvăluit secretul mariajului cu Cristi Borcea. Cum îşi educă cei doi copiii: „El îi răsfață în mod egal. Eu prefer să îi ascult și să îi validez, nu să cedez insistențelor”

În cauză există suspiciunea rezonabilă în perioada ianuarie 2010-octombrie 2013 s-a constituit un grup infracţional organizat care a acţionat coordonat, pe două circuite fictive de tranzacţionare dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane în scopul înregistrării în contabilitate de cheltuieli nereale (ce a avut drept rezultat denaturarea masei impozabile cu consecinţa sustragerii de la plata unor taxe şi impozite către bugetul de stat), şi spălării sumelor de bani astfel rezultate prin intermediul unor contracte fictive de prestări servicii, comision, achiziţii nereale sau transferuri financiare interne/externe.

Gigi Becali, reacţie şocantă după percheziţiile făcute la casa lui Cristi Borcea. Despre ce e vorba

Grupul infracţional organizat a fost constituit de către un număr de 3 suspecţi, activitatea acestuia fiind sprijinită de mai multe persoane, în mecanismul evazionist fiind implicaţi şi reprezentanţii societăţilor beneficiare, care, prin intermediul societăţilor comerciale ce le deţineau, au încheiat în scop evazionist contracte fictive pe primul circuit de tranzacţionare, disimulând astfel transferul sumelor de bani, care ulterior erau rulate succesiv „în cascadă” prin alte circuite financiare fictive, în scopul spălării şi în final al obţinerii sumelor respective.

Astfel, în urma verificărilor efectuate a rezultat că societăţile comerciale controlate de către cei 3 suspecţi şi care aveau un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, au facturat.

În lanţul evazionist au fost folosite pe paliere diferite mai multe societăţi comerciale cu un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, iar sumele de bani erau transferate succesiv prin conturile respectivelor societăţi, în scopul spălării acestora.

Cristi Borcea, dus cu MASCAŢII la AUDIERI. El şi foşti şefi de la Rompetrol, suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani

Sumele de bani evidenţiate aferente primului circuit fictiv evazionist (şi care de regulă proveneau de la firme ce activau în domeniul comercializării de produse energetice şi de produse software) au fost justificate de regulă de societăţile din primul eşalon controlate de către cei 3 suspecţi, cu titlu de commission, pentru intermedierea unor tranzacţii comerciale cu terţe societăţi cu profil de activitate similară sau diverse achiziţii şi prestări de servicii.

S-a reţinut că sumele înregistrate de firmele ” partenere” cu titlu de cheltuieli nu îndeplineau cerinţele legale pentru a fi deductibile fiscal, din probele administrate în cauză rezultând astfel că operaţiunile erau fictive.

Pentru a evita obligaţiile de la plata TVA şi a impozitului pe profit aferent încasărilor realizate prin intermediul societăţilor comerciale deţinute, membrii grupului infracţional au recurs la constituirea unor circuite de tip „suveică”, firmele din componenţa acestora fiind controlate prin interpuşi şi având comportament de tip fantomă.

În mod concret, firmele controlate de către suspecţi au declarat livrări fictive către alte firme controlate din circuit, sumele aferente fiind ulterior transferate succesiv prin mai multe asemenea societăţi şi direcţionate către alte firme controlate de către aceştia sau alţi membri ai grupului infracţional sau către conturi bancare personale.

Probele administrate în cauză au relevat existenţa unui al doilea circuit de tranzacţionare cu caracter evazionist creat de un nucleu comun de societăţi beneficiare ale sumelor de bani (din primul circuit) şi care constau în derularea unor relaţii comerciale fictive în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat prin operaţiuni (distincte de cele rezultate din primul circuit) realizate de două societăţi comerciale cu alte trei societăţi, circuit urmat similar prin operaţiuni succesive de spălare (prin transferuri financiare interne sau externe respectiv retrageri de numerar), în scopul obţinerii produsului final infracţional.

Prejudiciul creat prin activitatea infracțională este estimat la suma de 40.000.000 de lei iar suma totală supusă procesului de spălare este de aproximativ 90.000.000 lei.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei – VLAD ŢEPEŞ.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie”.