Radu Ţîmpău a precizat miercuri că modificările sunt menite să reducă perioada de timp pe care copiii aflaţi în grija statului o petrec în acest sistem, făcându-i cât mai repede adoptabili, informează Agerpres.
„În prezent, aproximativ 60.000 de copii se află în grija statului. Spre exemplu, în 2012 existau 57.480 de copii instituţionalizaţi şi doar 1.400 de familii care deţineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte. În ultimii cinci ani, doar 7.698 de copii au fost declaraţi adoptabili, conform datelor prezentate de către Oficiul Român pentru Adopţii. Din rândul acestora doar 2.448 de copii au fost încredinţaţi spre adoptare. (…) Minimizarea perioadei petrecute de copii în grija statului contribuie la confortul emoţional şi stabilitatea de care aceştia au nevoie în dezvoltarea lor, precum şi realizarea unor economii la bugetul de stat prin micşorarea cheltuielilor cu întreţinerea acestor copii”, a explicat Ţîmpău motivele pentru scurtarea termenelor şi eficientizarea procedurilor pentru adopţii.
Citeşte şi Aleşii au votat ca ziua de 2 Iunie să fie Ziua Naţională a Adopţiilor
Deputatul PNL Florica Cherecheş, mamă a patru copii, a subliniat importanţa creşterii armonioase a copilului într-o familie, şi nu într-un centru de plasament.
Ea a propus acordarea unui concediu de până la un an şi a unei indemnizaţii pentru mama care adoptă egală cu media veniturilor nete din ultimele 12 luni, pentru facilitarea integrării copilului în familie.
Referitor la adopţiile internaţionale, Cherecheş a propus reducerea la şase luni a perioadei pe care un copil trebuie să o petreacă în sistemul de stat pentru a fi adoptabil.
„Până acum, copiii care sunt deschişi adopţiei internaţionale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem şi nu au fost adoptaţi de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la şase luni, tocmai pentru a da şansa mai multor copii să fie adoptaţi de familii de români stabiliţi în străinătate”, a spus deputatul PNL.
Ea a mai propus ca rudele care doresc să adopte, prin adopţie internaţională, să fie de cel mult gradul al treilea, faţă de gradul al patrulea, ca în prezent.