Încălcarea sancţiunilor impuse de UE Rusiei reprezintă în prezent o infracţiune penală în 12 state membre, transmite Comisia Europeană. Este fie o infracţiune administrativă, fie o infracţiune penală în 13 ţări, iar alte două o consideră doar o infracţiune administrativă, a declarat comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders. Astfel, penalităţile aplicate pentru încălcarea sancţiunilor variază în consecinţă în cadrul blocului comunitar.
Propunerea Comisiei urmăreşte să unifice această abordare pentru a transforma evitarea sancţiunilor într-o infracţiune gravă la nivelul tuturor celor 27 de naţiuni, a mai declarat el.
”Propunerile de astăzi urmăresc să asigure că activele persoanelor şi entităţilor care încalcă măsurile restrictive pot fi confiscate efectiv în viitor”, a anunţat Comisia într-un comunicat.
UE a îngheţat până la ora actuală 10 miliarde de euro în active fizice şi peste 20 de miliarde de euro în conturi bancare ale oligarhilor ruşi care finanţează războiul Kremlinului în Ucraina.
Înainte ca aceste bunuri să poată fi confiscate şi vândute, oligarhii ar trebui mai întâi să fie condamnaţi fie pentru încercarea de a evita sancţiunilor, fie pentru alte infracţiuni, iar activele confiscate ar trebui să aibă legătură doar cu acea infracţiune.
Noua lege a Uniunii, care trebuie să fie aprobată în unanimitate de toate guvernele statelor membre şi să obţină o majoritate în Parlamentul European, i-ar viza şi pe cei care ajută la încălcarea sancţiunilor, cum ar fi avocaţii sau bancherii care colaborează cu cei care evită restricţiile.
De asemenea, Comisia Europeană a propus să faciliteze, în general, confiscarea activelor infractorilor în UE, în vederea impunerii unui ordin imediat de îngheţare cu scopul de a preveni mutarea activelor, înainte ca o hotărâre judecătorească adecvată să confirme acest lucru.
Comisia estimează veniturile anuale ale grupărilor infracţionale din UE la 139 de miliarde de euro, dintre care doar 2% sunt îngheţate de autorităţi. Numai jumătate din activele îngheţate sunt ulterior confiscate.
Multe state membre UE nu dispun de cadre juridice suficient de solide care să înlesnească confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, situaţie care facilitează posibilitatea infractorilor de a-şi ascunde resursele şi de a beneficia de pe urma activităţilor ilegale.