S-a născut la data de 3 august 1950, în familia unui cunoscut petrolist din perioada interbelică. Tatăl său, Valeriu Patriciu (1903-1987), a fost inginer în mine, doctor în geologie, geofizică și mineralogie și a lucrat ca geolog-șef, începând din anul 1935, în Societatea Astra Română (societate română cu capital anglo-olandez), o sucursală a trustului petrolier Royal Dutch Shell Co.
Dinu Patriciu a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în anul 1975, obținând diploma de arhitect.
În perioada regimului comunist, el a acumulat o vastă experiență în domeniul imobiliar, finalizând peste 40 de proiecte locative și de spații comerciale în România și mai mult de 25 de complexe de lux, clădiri de birouri și hoteluri în Emiratele Arabe Unite.
Revine în România după Revoluția din decembrie 1989, pentru a intra în politică și afaceri: imobiliare, presă, servicii financiare și, în cele din urmă, petrol.
În februarie 1990, Patriciu a înființat SC Alpha Construcții și Investiții Imobiliare S.A., care a obținut Autorizația de funcționare nr. 1, aceasta fiind prima firmă privată înființată în România postcomunistă.
Activitate politică
Tot în anul 1990, Dinu Patriciu devine membru fondator al PNL. În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiș pe listele PNL.
După o scurtă perioadă de la alegeri, Dinu Patriciu, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu și Viorel Cataramă, provoacă o ruptură în partid şi crează, la 25 iulie 1990, PNL-Aripa Tânără, formațiune ce va fi condusă de Patriciu.
În anul 1991, PNL-Aripa Tânără semnează, alături de FSN, Carta pentru Reformă și Democrație, intrând în Guvernul Petre Roman (2) remaniat. Ca urmare a acestei alianțe, Dinu Patriciu devine ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului.
În legislatura următoare (1992-1996), a fost ales ca deputat de Dâmbovița pe listele Convenției Democrate Române. În anul 1996, candidează la funcția de primar general al municipiului București, ca reprezentant al PL ’93.
Devine din nou deputat de Prahova de această dată în legislatura 2000-2004, ca reprezentant al PNL.
Dinu Patriciu s-a retras în anul 2003 din Parlament și din viața politică activă pentru a se putea dedica afacerilor.
Afaceri
E cunoscut pentru afaceri cu petrol, imobiliare şi tranzacţii bursiere şi bancare. În anul 1998, Dinu Patriciu a achiziționat compania Rompetrol, care avea să-l propulseze ca unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energetică a României. A fost membru al Consiliului de Administrație de la înființarea acestuia, preluând poziția de director general în 2001.
În anul 2006, Topul 300 al revistei Capital îl plasa pe Dinu Patriciu pe locul al șaptelea dintre cei mai bogați români, cu o avere de circa 300-350 de milioane de dolari. Dar ascensiunea continuă şi mai rapid. În anul 2009, Patriciu se afla pe poziția 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes, averea sa fiind estimată la 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliarde euro).
În septembrie 2009, alături de fostul premier georgian Lado Gurgenidze, Dinu Patriciu a cumpărat prin intermediul unui fond de investiții creat de ei doi, Liberty Capital, a 7-a cea mai mare bancă din Georgia, Banca Populară, pentru suma de 15 milioane dolari.
În ultimul timp, el era de negăsit. El fusese citat de mai multe ori într-un proces în care e acuzat de manipularea bursei. În mai 2014, a avut loc al șaptelea termen de judecată la Curtea de Apel București, dar Dinu Patriciu nu a fost prezent în sală. Citația transmisă la o adresă din Londra s-a întors cu mențiunea, „destinatar necunoscut”.