Director din SRI acuză Rusia şi China că profită de criza COVID pentru a ataca cibernetic România

Directorul Centrului CYBERINT a precizat, într-un interviu la Digi24, că sunt în derulare investigații „privind operațiuni ale unor state ostile României pe instituții fundamentale din Guvern”.

„Au fost și atacuri și operațiuni (în perioada pandemiei). Discutăm despre spionaj cibernetic și acolo sunt investigații și mai curente și mai vechi, care sunt încă în derulare privind operațiuni ale unor state ostile României pe instituții fundamentale din Guvernul României. În felul ăsta le și dăm un mesaj că i-am găsit, că știm ce fac” a spus Anton Rog.

Șeful CYBERINT a explicat metodele folosite de spioni, spunând că aceștia se folosesc de interesul oamenilor pentru informații legate de Covid: „La începutul crizei nu aveam date foarte clare despre virus, cum se răspândește, cum să ne protejăm de el, și atunci atacatorii cibernetici au utilizat ingineria socială, trimit niște e-mail-uri țintite către anumiți angajați din statul român în care au folosit mesaje cum să te protejezi de Covid, dacă vrei să știi câți noi infectați de Covid sunt în țară fă click pe linkul ăsta. Mesajele sunt atât de bine scrise și mail-urile excepțional scrise în limba română. E important ca angajatul instituției să acceseze mail-ul din rețeaua instituției, ca să infecteze rețeaua instituției respective”

„Marile puteri ale lumii sunt interesate să rămână mari puteri ale lumii și folosesc orice mijloace, inclusiv cele cibernetice. Și nu excludem nicio mare putere aici. Din fericire pentru noi, cu unii dintre ei suntem parteneri și prieteni, și atunci nu e cazul pentru că avem un schimb de date onest, cinstit, bidirecțional, să nu se înțeleagă că doar furniză, și nu primim nimic, că primim, iar alte mari super puteri ale lumii care cel puțin în plan cibernetic s-au manifestat ostil României încearcă să fie prezente în România. Abordările sunt diferite. Dacă unii se duc țintit pe informații din mediul strategic politic, militar, de intellingence, deci și rețelele serviciului care sunt legate la internet sunt targhetate constant, adică nu suntem ocoliți noi pentru că noi suntem SRI, doar că noi nu punem nicio informație de valoare acolo. Pe când alte instituții din zona civilă, din zona guvernamentală, au propriile rețele în care au informație relevantă, așa e normal, așa trebuie să fie, pentru că trebuie să țină legătura cu NATO, cu UE, și e normal să fie așa, poate că nu este informație clasificată dar este informație relevantă, și atunci vin (spionii cibernetici -n.n.). Unii se duc pe informație din asta, alții se duc pe spionaj global, industrial, în care adună tot de peste tot, au putere de analiză, și-au instruit oamenii în Occident”, a explicat Rog.

Alte articole

Orașul unde crește „aur” în copaci. Cojile uscate ale unui fruct au ajuns să se vândă și cu aproape 10.000 de dolari pentru 500 de grame

Investiţie de peste 120 de milioane de euro într-o fabrică de la graniţa României. Va genera aproape 1.000 de locuri de muncă

Întrebat dacă țările pomenite sunt Rusia și China, generalul SRI a răspuns: Nu aș vrea să dau exemple de state dar exemplele oferite sunt cumva corecte. Sunt de la Răsărit”

„În pandemie au fost și atacuri cibernetice. Atacurile cibernetice au fost îndreptate în principal împotriva sistemului sanitar, împotriva spitalelor din România, în unele cazuri izolate și împotriva administrației locale care cumva avea legătură cu administrarea spitalelor , dar în general discutăm de atacuri de tip ransomware pe care grupări de criminalitate cibernetică le-au îndreptat împotriva spitalelor și criptează datele. De obicei pun un mesaj pe ecran și spun dacă plătești în monede virtuale își dăm cheia și îți primești datele Din câte știm noi, într-un procent extrem de mic cei care au plătit au și primit cheia. Majoritatea care au plătit nu au primit nimic, au dat și banii și au rămas și cu informația criptată”, a ținut să precizeze șeful instituției care gestionează atacurile și spionajul cibernetic.

Citeşte şi: Guvernul adoptă azi rectificarea bugetară şi prelungirea stării de alertă cu 30 de zile. Priorităţile de pe ordinea de zi