Directorul ANM Elena Mateescu: Se anunţă o iarnă blândă, cu episoade de viscol şi ger

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, afirmă că anul 2023 a fost ”un an al extremelor meteorologice” şi a doborât mai multe recorduri în ceea ce priveşte temperaturile. Elena Mateescu adaugă că ultimele două decenii arată că iernile sunt mai blânde, dar nu sunt excluse scurte intervale în care zăpada să fie prezentă şi în zonele mai joase de relief, nu doar în cele de munte.

EXCLUSIV| Elena Mateescu aruncă bomba despre fenomenele meteo care lovesc România! Unde va ninge de Crăciun

”La nivel mondial există o probabilitate foarte ridicată ca anul 2023 să fie cel mai călduros an de când se fac măsurători meteorologice. (…) Nu excludem ca şi în România acest an să fie în top trei ani cei mai călduroşi, luând în considerare simulările pe care deja şi noi le-am făcut în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Am luat în considerare perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2023 din date măsurate şi o simulare pentru noiembrie şi decembrie 2023, considerând că aceste luni vor fi normale din punct de vedere termic. Ei bine, am încheiat deja luna noiembrie cu o abatere termică pozitivă de 1,7 grade faţă de normalul termic al unei luni noiembrie în ţara noastră şi în condiţiile în care noiembrie şi decembrie ar fi luni normale, anul 2023 ar fi al doilea an cel mai călduros din istorie, cu o abatere termică pozitivă de 1,82 grade Celsius, după 2019, cu 1,92. Practic ne apropiem de pragul-ţintă stabilit prin Acordul de la Paris”, a declarat Elena Mateescu, luni seară, la TVR Info.

Ea a explicat că, de la începutul acestui an, au fost stabilite noi recorduri în ceea ce priveşte temperaturile.

Alte articole

Alertă meteo. Strat nou de zăpadă la munte, lapoviţă pe arii extinse în Moldova şi Transilvania, scad temperaturile şi la Bucureşti

Prognoza meteo lunară. ANM schimbă foaia, jumătate de ţară va fi sub nămeţi. Florinela Georgescu anunţă zonele cu iarnă ca-n poveşti de Crăciun şi Revelion

”2023 a fost un an al extremelor meteorologice. Luna ianuarie a debutat cu un nou record termic absolut pentru o lună ianuarie în ţara noastră, în 18 ianuarie, cu 22,5 grade Celsius la Turnu Măgurele, depăşind recordul anterior din 2001 şi fiecare lună, până în prezent, a adus noi recorduri. Să luăm cel mai recent: cum a debutat luna decembrie din această iarnă, primele trei zile cu valori de până la 20-21 de grade şi în 24 de ore am scăzut cu mai mult de 15-20 de grade pentru că masa de aer rece a adus o schimbare semnificativă”, a adăugat Elena Mateescu.

Meteorologul a arătat că, potrivit statisticilor, ultimele cinci ierni din România sunt ”în top cele mai călduroase” şi iarna 2022-2023 a fost cea mai caldă de până acum. Elena Mateescu a spus că ultimele două decenii arată că iernile sunt mai blânde, dar nu sunt excluse scurte intervale în care zăpada să fie prezentă şi în zonele mai joase de relief, nu doar în cele de munte.

DOCUMENT Prognoza ANM pe două săptămâni. Ninsori spectaculoase doar la munte, în rest lapoviţă şi multe ploi

Lumea ar putea depăşi pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius în 7 ani

La summitul ONU privind clima de la Dubai se trasează planul de bătaie cu privire la viitorul combustibililor fosili, marii poluatori încercând să respingă apelurile pentru un acord privind eliminarea treptată a energiei cu emisii mari de carbon, responsabilă pentru cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră cauzate de oameni, potrivit AFP.

Potrivit unui consorţiu internaţional de oameni de ştiinţă în domeniul climei, în evaluarea anuală a Proiectului global privind carbonul, poluarea cu CO2 produsă de combustibilii fosili a crescut cu 1,1% anul trecut, cu o creştere a emisiilor în China şi India, care sunt în prezent primul şi al treilea mare emiţător din lume.

Aceştia au estimat că există o şansă de 50% ca încălzirea să depăşească obiectivul Acordului de la Paris de 1,5 grade Celsius în mai mulţi ani până în jurul anului 2030, deşi au remarcat incertitudinile legate de încălzirea cauzată de gazele cu efect de seră altele decât CO2.

„Devine din ce în ce mai urgent”, a declarat reporterilor Pierre Friedlingstein, autorul principal al studiului, de la Global Systems Institute din cadrul Universităţii Exeter: „Timpul dintre acest moment şi 1,5 grade se reduce masiv, aşa că, pentru a păstra o şansă de a rămâne sub 1,5 grade sau foarte aproape de 1,5C, trebuie să acţionăm acum”.

În cadrul Acordului istoric de la Paris din 2015, ţările s-au angajat să limiteze creşterea temperaturii la mult sub 2 grade Celsius faţă de era preindustrială şi, de preferinţă, la 1,5 grade Celsius.

De atunci, obiectivul mai ambiţios de 1,5 grade Celsius a căpătat o mai mare urgenţă pe măsură ce au apărut dovezi că o încălzire mai mare decât aceasta ar putea declanşa puncte de inflexiune periculoase şi ireversibile.

Pentru a respecta această limită, grupul de experţi în climatologie IPCC al ONU a declarat că emisiile de CO2 trebuie reduse la jumătate în acest deceniu.

Această sarcină devine din ce în ce mai dificilă pe măsură ce emisiile continuă să crească, a constatat Global Carbon Project.

Glen Peters, cercetător senior la Centrul CICERO pentru cercetări climatice internaţionale, a declarat că emisiile de dioxid de carbon sunt acum cu şase procente mai mari decât atunci când ţările au semnat acordul de la Paris.

„Lucrurile merg în direcţia greşită”, a spus el. Acest lucru se întâmplă în ciuda unei creşteri promiţătoare a energiei regenerabile, un aspect cheie la discuţiile de la Dubai privind clima, unde peste 100 de ţări au semnat un apel la triplarea capacităţii de energie regenerabilă în acest deceniu.

„Energia solară eoliană, vehiculele electrice, bateriile, toate acestea cresc rapid, ceea ce este minunat. Dar aceasta este doar jumătate din poveste”, a spus el.

„Cealaltă jumătate este reducerea emisiilor de combustibili fosili. Şi pur şi simplu nu facem suficient”.

Temperaturi peste cele obişnuite de Revelion. Prognoza meteo până la 1 ianuarie 2024
Meteorologii prognozează precipitaţii abundente în primele două săptămâni din decembrie, apoi normale perioadei.

Temperaturi peste cele obişnuite de Revelion. Prognoza ANM până la 1 ianuarie 2024

ANM a actualizat prognoza meteo pentru luna decembrie.

Prognoza ANM săptămâna 4 – 11 decembrie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile estice.Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de sudest a ţării, dar şi deficitar în jumătatea nord-vestică a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 11 – 18 decembrie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării, dar cu o abatere termică pozitvă mai accentuată în regiunile intracarpatice.Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în regiunile nordvestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

Prognoza ANM săptămâna 18 – 25 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest
interval în toate regiunile.

Săptămâna 25 decembrie – 1 ianuarie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile intracarpatice. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.