Directorul Bibliotecii Astra din Sibiu şochează: „Am ajuns să mă bucur că s-a furat coiful în Olanda”

Furtul pieselor dacice de la muzeul din Olanda a făcut ca pentru prima dată în ultimii 20 de ani societatea românească să discute despre cultură şi patrimoniu românesc, spune directorul Bibliotecii Județene Astra din Sibiu, Răzvan Pop. „Nu cred că mai mult de 10% dintre români au avut curiozitatea de a vedea Coiful de la Coțofenești în mulții ani în care a stat expus în subsolul MNIR. Dar acum suntem cu toții vexați și impresionați de pierderea sa alături de cele câteva brățări dacice”, afirmă el.

„Am ajuns să mă bucur că s-a furat coiful. Mă bucur pentru că în sfârșit cei care perorează toată ziua pe la tv, experții în orice, politicienii main stream, influencerii și toți cei care își dau cu părerea despre orice, au descoperit cuvântul cultură. Și tot ei au aflat că România are patrimoniu cultural. Nu cred că mai mult de 10% dintre români au avut curiozitatea de a vedea Coiful de la Coțofenești în mulții ani în care a stat expus în subsolul MNIR. Dar acum suntem cu toții vexați și impresionați de pierderea sa alături de cele câteva brățări dacice. La fel cum suntem șocați de numărul mic de cititori români deși primul lucru la care renunțăm din casele noastre sunt tocmai cărțile”, a scris pe Facebook directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, citat de News.ro.

EXCLUSIV Dana Budeanu a răbufnit în scandalul tezaurului furat. Vedeta e revoltată: „Cum a ieșit din România?”

El spune că, pentru prima data în ultimii 20 de ani, societatea românească discută serios despre cultură și patrimoniu românesc, iar în acest context este bine să fie ascultați experţii şi specialiştii, oameni cu pregătirea necesară pentru a susţine un astfel de dialog. „Cel care vorbeşte despre sănătate şi mediu şi politică şi business şi can-can, cu siguranţă nu este un expert în cultură şi patrimoniu cultural”.

Alte articole

Șocant! Cum au transformat olandezii coiful de aur de la Coțofenești în obiect de carnaval

Un detectiv de artă olandez vine cu o ipoteză cutremurătoarele pentru români: Şanse de 50% ca artefactele româneşti furate de la Muzeul Drents să fi fost topite pentru aur

Directorul Bibliotecii Astra din Sibiu spune că furtul din Olanda scoate la lumnină tarele sistemului din România

Directorul Bibliotecii Astra consideră că „un dialog corect și concret este necesar la nivelul întregii țări și a tuturor comunităților, fie ele administrative sau culturale sau sociale” și că „poate este necesar să înțelegem că șocul social și ideatic de la finalul anului 2024 are directă legătură cu modul în care am ignorat cultural și patrimoniul cultural”.

În opinia sa, dialogul despre cultură și necesitatea ei în mediul românesc „trebuie să fie doct și purtat de cei care știu ce vorbesc și sprijinit de factorii decidenți din orice fel de comunitate”: „Dialogul nu trebuie să fie can-can, conspiraționist și revanșard. Sper să ne găsim decența dialogului, în aceste zile”.

„Poate e bine în blană de samur sau poate este bine nepieptănat și în pijamale, dar este bine să discutăm”

El enumeră problemele din acest domeniu care, în opinia sa, ar trebuie discutate: „Este bine să discute de cum sunt plătiți specialiștii din domeniu, mulți dintre ei (cu cărți și articole publicate, cu doctorate de specialitate) gravitând în jurul salariului minim pe economie.

Este bine să aflăm că cercetătorii români, cu fonduri financiare ridicole, continuă să pună în valoare patrimoniul cultural din România, existând într-un anonimat desăvârșit, prim planul avându-l alte categorii profesionale și financiare.

Este bine să discute despre reanalizarea practicii de susținere financiară externă a instituțiilor culturale, total deficitară în acest moment.

Este bine să descopere că în mai mult de 70% din localitățile din țara noastră, pur și simplu nu există, de facto, vreo instituție culturală, alta decât manelele de la nunți și alte cumetrii.

Este bine să aflăm că în România nu există vreo entitate culturală care se ridică la capacitatea infrastructurală a muzeului blamat din Olanda. Este bine să aflăm că în orașe precum cel din Olanda, în România, cultura nu există. Pur și simplu. Este bine să reevaluăm managementul cultural. Este bine să punem în prim plan performanța, nu logevitatea și mandatele necesare. Se discută de cât de rău este să fi manager decenii la rândul, dar este mai grav să fi manager peste o instituție care stă închisă pe toata durata mandatului. Discuțiile au început în Minister, în anii precedenți, acum au pierit.

Marcel Ciolacu, după reținerea suspecților în dosarul tezaurului dacic furat: ”Un prim pas bun. Vom continua să cooperăm îndeaproape cu autorităţile olandeze până când piesele de patrimoniu preţuite sunt recuperate şi returnate”

Este bine să nu mai numim în funcții importante pentru patrimoniul cultural național oameni care au participat activ la distrugerea sa. Este bine să descopere că suntem țara în care se citește cel mai puțin, în care avem cei mai mulți inculți și analfabeți, în care se vorbește cel mai puțin o altă limbă decât cea maternă.

Este bine că descoperim necesitatea dialogului, necesitatea punerii semnelor de întrebare, necesitatea rediscutării modului de abordare a vieții culturale, practice și teoretice.

Este bine să discutăm despre punerea în valoare a memoriilor și istoriilor și antropologiilor locale, să descoperim cu adevărat cine suntem și de ce suntem.

Este bine să aflăm că domeniul culturii nu va fi (precum Sănătatea și Educația) exceptat de la măsurile restrictive economice și administrative. Anul trecut Ministerul Culturii a exceptat, anul acesta nu a mai facut-o. Trist pentru că ceea ce este cultură este și sănătate și educație. Cultura este la fel de importantă.

Este bine să adoptăm odată legile necesare funcționării culturii care stau prin sertare de Comisii parlamentare.

Este bine să discutăm cum să ne comportăm și să ne prezentăm în fața actului cultural. Poate e bine în blană de samur sau poate este bine nepieptănat și în pijamale, dar este bine să discutăm”.

Este bine ca după atâta dezbatere să facem un efort și să cumpărăm un bilet la muzeu, un abonament la bibliotecă, un bilet la un concert printr-un bar, să mergem la o expoziție privată. Nu pun între elemente enumerate cuvântul sau. Este necesar să le facem pe toate. Este bine să punem mâna pe o carte și să o citim.

Este bine să discutăm cum reevaluăm patrimoniul național, ce trebuie să fie tezaur și ce nu, ce este monument istoric și ce nu este necesar, care sunt condițiile de evaluare ale acestora, cine se ocupă de protejarea lor și cum trebuie puse în valoare”.

Cei doi suspecţi ai furtului operelor de artă din patrimoniul României de la Muzeul Drents din Olanda nu pot fi învinovăţiţi decât de ei înşişi pentru dezvăluirea identităţii lor, afirmă ministrul Justiţiei şi Securităţii, Van Weel. Potrivit ministrului, aceştia au avut de ales între a spune unde se află comorile de artă sau ca numele şi fotografiile lor să fie postate online, scrie NOS.