Cum va fi vremea în vara lui 2018. Directorul general al ANM anticipează secetă prelungită în România

„În condițiile în care scenariile vor indica o diminuare a cantităților de precipitații mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, așa cum arată scenariile climatice viitoare, este posibil ca în acele zone pe care astăzi le cunoaștem ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă, respectiv Sudul, Sud-Estul, Estul și Vestul României, dar și Câmpia Transilvaniei este posibil să înregistreze temperaturi mai scăzute, iar lunile de vară să fie din ce în ce mai călduroase în viitor și din ce în ce mai secetoase. De aceea adaptarea, cel puțin pentru agricultură — pentru că primul impact de creștere a temperaturii aerului sau reducerea precipitațiilor în lunile de vară, considerate luni critice — să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor„, a arătat Elena Mateescu.

Directorul ANM a arătat că se vorbește despre perioade în care calendarul lucrărilor agricole să fie decalat pentru perioade mai timpurii sau mai târzii, în funcție de rezerva de apă din sol, dar și despre adoptarea unor soiuri sau hibrizi care să reziste la temperaturi mai ridicate și la secetă.

„Vorbim de lucrări ale solului care să se bazeze pe un număr mic de treceri și cu pe lucrări în adâncime, care să determine pierderea apei din sol, în condiția în care conservarea apei rămâne o prioritate pe fondul secetei prelungite„, a arătat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.

Potrivit Elenei Mateescu, creșterea fenomenelor meteorologice extreme este evidentă.

Alte articole

Vreme neobișnuită în februarie. Prognoza meteo ANM actualizată

COD ROŞU de vânt, ploi şi ninsori, o furtună polară loveşte în weekend

„Vorbim de mai multă energie în sistem, care, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă, determină implicit o intensificare a acestor fenomene. Și aceasta fie că vorbim de caniculă în perioada de vară, fie că vorbim despre perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte din timp, care pot genera la nivel local viituri rapide după perioade foarte călduroase, fie că vorbim despre fenomenul de viscol, care poate să genereze, în partea de Sud și Sud-Est a României, intensificări ale vântului ce pot depăși la rafală 75-90 kilometri pe oră, transport de zăpadă de la sol, astfel încât să vorbim despre troienirea stratului de zăpadă și înălțimi mai mari de 1-1,5 metri„, a precizat șefa ANM.

Elena Mateescu nu a exclus ca și în viitor, pentru perioada 2021-2050 sau sfârșitul secolului, pe fondul schimbărilor climatice, după scenariul creșterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră, să avem de-a face cu o intensificare a valurilor de căldură sau cu creșterea numărului de nopți tropicale.

„Alternanța perioadelor de secetă, urmate de precipitații abundente pe segmente foarte scurte de timp, acele precipitații cu o rată a intensității destul de mare, pot genera în continuare anumite probleme de natură hidrologică, astfel încât întreg sistemul climatic să fie caracterizat de palete de tipare de vreme extremă considerate astăzi, dar care în viitor să fie considerată vreme normală (…) Există o strategie națională privind schimbările climatice și planul național de adaptare privind economia verde pentru 2016-2020, în care s-au identificat 12 sectoare vulnerabile — vorbim aici de agricultură, transporturi, construcții, resurse de apă, asigurări — și pentru fiecare cuprinde măsuri specifice de adaptare„, a spus directorul ANM.

Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, participă la Conferința internațională de la Târgu Mureș, axată pe două teme majore, ‘Fenomene meteo extreme și sisteme de avertizare timpurie în contextul managementului riscului dezastrelor naturale’ și ‘Educația, informarea, conștientizarea privind adaptarea la schimbările climatice — condiții de dezvoltare durabilă’.