Sorin Lucian Ionescu, directorul Neptun TV, a susţinut, vineri, în faţa judecătorilor de la instanţa supremă, că, în 2015, s-a oferit să depună mărturie într-un proces din Israel, legat de conturile bancare aparţinând fraţilor Radu şi Alexandru Mazăre.
„Am declarat acolo că nu am ştiinţă de conturile din Israel ale fraţilor Mazăre şi spun acelaşi lucru şi acum. Informaţiile despre construirea campusului social le-am aflat din presă. Nu l-am cunoscut până acum pe Avraham Morgenstern, pe fraţii Mazăre îi ştiu din 1990 de când lucram împreună la ziarul Telegraf, toţi fiind jurnalişti”, a arătat Ionescu în faţa instanţei.
Despre omul de afaceri Elan Schwartzenberg, fugit din ţară, Sorin Lucian Ionescu a spus că îl ştie deoarece a deschis primul mall din Constanţa, iar, ca părere personală, a susţinut că dosarele penale deschise pe numele fostului edil sunt consecinţa faptului că a investit în oraş folosind firme israeliene, el fiind victima societăţilor de construcţii europene.
„Am considerat că problemele penale pe care le are Mazăre se datorează faptului că investiţiile din Constanţa s-au făcut cu firme israeliene şi nu cu cele europene. Este o apreciere a mea, subiectivă”, a continuat Ionescu.
Un alt martor, Ioan Michael Hagi, mâna dreaptă a lui Avraham Morgenstern, a arătat că a lucrat mai mulţi ani pentru firma israeliană Shapir Structures, până în 2014, când firma a intrat în insolvenţă.
„Am condus lucrările pentru construcţia celor 17 blocuri. Relaţia dintre Mazăre şi Morgenstein era una constructor-client. Eu nu mă ocupăm de proiectare, ci doar de execuţie. În urma derulării acestui proiect am pierdut bani, nu a fost profitabil. Am studiat oferta financiară a firmei Shapir. Mi s-a părut încă de la început că vor fi pierduţi bani”, a susţinut martorul în faţa a trei judecători.
Întrebat de procurorul DNA ce a vrut să spună într-o interceptare de la dosar în care îi transmite lui Morgenstein că ar trebui suplimentată suma cu 400 de mii de euro şi să îi ceară lui Radu Mazăre să mai aloce bani, Hagi a replicat că nu înţelege bine întrebarea.
După ce i s-a adus aminte că discuţia era dinainte de licitaţie, în 2011, el a arătat că nu-şi aminteşte deoarece a avut mii de discuţii.
„Era un proiect unicat. Cred că de asta nu s-a mai înscris la licitaţie altă firmă. Nu se ştie niciodată cine va fi câştigătorul licitaţiei. Shapir nu avea de unde să ştie că va câştiga licitaţia. (…) Nu ştiu dacă Mazăre se întâlnea frecvent cu Morgenstern. Decizia de a participa la licitaţie a venit din partea Shapir Israel, nu de la Morgenstern”, a mai arătat Michael Hagi.
În continuare, avocaţii lui Mazăre au depus la dosar mai multe documente care au fost cerute de DNA şi care vor fi folosite într-un alt dosar care îl are în prim plan pe Elan Schwartzenberg.
„Sunt mai multe hotărâri de Consiliu Local prin care au fost aprobată construcţia campusului. Se fac cercetări într-un dosar disjuns în cazul lui Elan Schwartzenberg. E vorba de investiţiile din Madagascar şi Brazilia… Există la acest dosar o adresă cum că banca ar fi comunicat titularului contului depunerile. Radu Mazăre a făcut o adresă către bancă şi a primit răspuns. Din verificările efectuate s-a constatat că depunerile nu au fost destinate către client. Deci nu i-a comunicat clientului meu că au fost depuşi 95.000 de euro şi 45 mii de euro”, a arătat avocatul lui Mazăre.
Următorul termen a fost stabilit pentru 22 mai, când vor fi audiaţi alţi patru martori, dintre care doi cetăţeni greci.
Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, fratele acestuia, fostul senator Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată, în 1 aprilie 2016, pentru fapte de corupţie, în dosarul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa.
Potrivit rechizitoriului, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate în Campusul Social “Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
În acest context, Avraham Morgenstern i-ar fi dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).
Anchetatorii susţin că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.
“Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi offshore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.
În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.
După ce a fost pus sub acuzare, Radu Mazăre a fost suspendat din funcţie, în 6 aprilie 2015, de către prefectul judeţului Constanţa, iar în 22 mai 2015 şi-a dat demisia de la conducerea Primăriei, unde era de 15 ani.
Radu Mazăre este judecat sau cercetat în mai multe dosare, pentru fapte de corupţie pe care le-ar fi comis când era primar al Constanţei.
Mazăre este judecat într-un dosar privind vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de peste patru milioane de euro Primăriei Constanţa.
Fostul primar mai este judecat, din 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, foşti funcţionari din Primăria Constanţa şi notari publici sunt printre persoanele judecate în aceeaşi cauza.
Procurorii susţin că aceştia ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro – 36 de milioane fiind dauna municipiului Constanţa şi aproape 78 de milioane de euro prejudiciul adus statului.
Omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern a fost condamnat, în 5 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la 12 ani de închisoare, într-un alt dosar în care procurorii DNA îl acuză de evaziune fiscală de 10 milioane de euro.
Decizia nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
Firma prin care au fost derulate operaţiunile comerciale fictive, Shapir Structures SRL, a fost condamnată să execute pedeapsa de 400 de zile amendă. Judecătorii au stabilit cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă la suma de 1.000 lei, ”inculpata urmând să plătească statului suma totală de 400.000 de lei”, se arată în decizia instanţei.
În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 – 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte, încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa, şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte.